6 definiții pentru moros
Explicative DEX
moros, ~oasă a [At: NEGULICI / V: ~oz / Pl: ~oși, ~oase / E: fr morose, ger moros, mg morozus] (Îrg) Morocănos (1).
*morós, -oásă adj. (lat. morosus, d. mos, moris, obiceĭ). Rar. Morocănos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
moroz, ~oază a vz moros
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MOROS adj. v. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
moros adj. v. INSOCIABIL. MOROCĂNOS. MUT. NECOMUNICATIV. NEPRIETENOS. NESOCIABIL. POSAC. POSOMORÎT. TACITURN. TĂCUT. URÎCIOS. URSUZ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
morós, -oasă, moroși, -oase, adj. Morocănos, neprietenos: „Tratamentul aplicat școlarilor trebuie să fie blând, modest și nicidecum moros sau dur” (Tit Bud, 1883: 271, după Câmpeanu, 2016). – Din lat. morosus (Scriban); din fr. morose, germ. moros (MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
| adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||