11 definiții pentru moșic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOȘIC, moșici, s. m. (Fam.; folosit mai ales ca apelativ) Moșuleț. – Moș + suf. -ic.

MOȘIC, moșici, s. m. (Fam.; folosit mai ales ca apelativ) Moșuleț. – Moș + suf. -ic.

moșic2 s [At: CL 1957, 193 / Pl: nct / E: ger Mass + Schicht] (Reg) Strat de cărbune de 40-50 cm în zăcământ Si: (reg) moșicolă, mușer.

MOȘIC, moșici, s. m. (Familiar) Diminutiv al lui moș. Mulțumim dumitale, moșicule, îi răspunde fata. ISPIRESCU, L. 335. ♦ (În jocul păpușilor) Păpușă reprezentînd un bătrîn. Moșicule și păiățică, Vă roagă și moș Ionică Să-i faceți o trebșoară mică. TEODORESCU, P. P. 131.

moșíc m. Fam. Dim. d. moș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

moșic (fam.) s. m., pl. moșici

moșic (fam.) s. m., pl. moșici

moșic s. m., voc. art. moșicole; pl. moșici

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOȘIC s. moșuleț, moșulică, (reg.) moșuc, moșuț.

MOȘIC s. moșuleț, moșulică, (reg.) moșuc, moșuț.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MOȘÍC1 s. m. (Folosit mai ales ca apelativ) Diminutiv al lui m o ș (I 1, 2); moșuleț. Moșicule ! știi prea bine că noi toate te iubim Și ca pe un tată tocma te avem și te cinstim. PANN, Ș. I, 21/7. Dar ce e lumea asta, moșicule ! HELIADE, O. I, 272. Să vii sîmbătă, moșicule, că astăzi nu face boierul milostenii. FILIMON, O. I, 256. Om bun, moșicule; sînt călător. ISPIRESCU, L. 262, cf. 335. Moșicule, fă bine de pune mîna pe-o cazma și scoate-mi pustia de comoară. DELAVRANCEA, ap. CADE. Moșicule și păiețică, Vă roagă și moșiu Ionică Să-i faceți o trebșoară mică. TEODORESCU, P. P. 131, cf. A V 15. – Pl.: moșici.Moș + suf. -ic.

MÓȘIC2 subst. (Regional) Strat de cărbune de 40-50 cm (în zăcămînt); (regional) moșicolă, mușer, cărbune mușeros, strat sălbatic. Cf. CL 1957, 193, GL. V. J. - Pl.: ? – Din germ. Mass + Schicht.

Intrare: moșic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moșic
  • moșicul
  • moșicu‑
plural
  • moșici
  • moșicii
genitiv-dativ singular
  • moșic
  • moșicului
plural
  • moșici
  • moșicilor
vocativ singular
  • moșicule
plural
  • moșicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moșic, moșicisubstantiv masculin

  • 1. familiar (Folosit mai ales ca apelativ) Diminutiv al lui moș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mulțumim dumitale, moșicule, îi răspunde fata. ISPIRESCU, L. 335. DLRLC
    • 1.1. (În jocul păpușilor) Păpușă reprezentând un bătrân. DLRLC
      • format_quote Moșicule și păiățică, Vă roagă și moș Ionică Să-i faceți o trebșoară mică. TEODORESCU, P. P. 131. DLRLC
etimologie:
  • Moș + -ic. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.