7 definiții pentru moșmondit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MOȘMONDIT, -Ă, moșmondiți, -te, adj. (Fam.) (Despre lucruri) Făcut la nimereală, fără îndemânare. ♦ (Adesea substantivat) Care lucrează încet, fără spor; neîndemânatic, mocăit, mocoșit. – V. moșmondi.
moșmondit, ~ă [At: JIPESCU, O. 56 / V: ~mân~ / Pl: ~iți, ~e / E: moșmondi] 1 a (D. lucruri) Făcut la nimereală, pe dibuite, fără pricepere, fără îndemânare. 2-3 smf, a (Persoană) care lucrează încet, fără spor Si: mocăit, mocoșit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOȘMONDIT, -Ă, moșmondiți, -te, adj. (Despre lucruri) Făcut la nimereală, fără îndemânare. ♦ (Adesea substantivat) Care lucrează încet, fără spor; neîndemânatic, mocăit, mocoșit. – V. moșmondi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
moșmândit, ~ă a vz moșmondit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MOȘMONDIT adj. v. mocăit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MOȘMONDIT adj. mocăit, mocoșit, ticăit, (Mold.) chițcăit. (Un om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MOȘMONDÍT, -Ă adj. 1. Făcut la nimereală, pe dibuite, fără pricepere, fără îndemînare.Lucru peticit, crîmpoțit și moșmîndit e cîrpeală goală. JIPESCU, O. 56. 2. (Adesea substantivat) Mocoșit. – Pl.: moșmondiți, -te. – Și: moșmîndit, -ă adj. – V. moșmondi.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
moșmondit, moșmondităadjectiv
- 1. (Despre lucruri) Făcut la nimereală, fără îndemânare. DEX '09 DEX '98
- 1.1. Care lucrează încet, fără spor. DEX '09 DEX '98sinonime: chițcăit mocoșit mocăit neîndemânatic ticăit
-
etimologie:
- moșmondi DEX '98 DEX '09