opțiuni
  • info
10 definiții pentru muntișor

Explicative DEX

MUNTIȘOR, muntișori, s. m. (Rar) Munticel. – Munte + suf. -ișor.

MUNTIȘOR, muntișori, s. m. (Rar) Munticel. – Munte + suf. -ișor.

muntișor sm [At: GORJAN, H. I, 63/30 / Pl: ~i / E: munte + -ișor] 1-6 (Șhp) Munte (1, 8-9) (mai mic) Si: munticel (1-6), (rar) muntuleț (1-6).

MUNTIȘOR, muntișori și munțișori, s. m. Munticel. Dornele-s numai pîraie, numai munțișori cu brazi, numai țăpșanuri și așezări de sate. SADOVEANU, B. 151. [Piatra] stă între doi ascuțiți munțișori. NEGRUZZI, S. I 196. O bîtcă ce este între patru dealuri, dincolo de muntișorul ăla ce se vede. GORJAN, H. I 63.

Ortografice DOOM

muntișor (rar) s. m., pl. muntișori

muntișor (rar) s. m., pl. muntișori

muntișor s. m., pl. muntișori

Sinonime

MUNTIȘOR s. (GEOGR.) munticel.

muntișor s.m. (geomorf.) munticel, <rar> muntuleț.

MUNTIȘOR s. (GEOGR.) munticel.

Tezaur

MUNTIȘOR s. m. Diminutiv al lui m u n t e (1); munticel, (rar) muntuleț. O baltă, ce este între patru dealuri, dincolo de muntișoru ăla ce se vede. GORJAN, H. I, 63/30. Doi ascuțiți munțișori. NEGRUZZI, S. I, 196. O vale ce se întinde . . . între două șiruri de munțișori umbroși. id. ib. 213. Ca un crater ce arde și-neacâ în văpaie De felurite fețe vecinii munțișori. BOLINTINEANU, O. 204. Dornele-s numai pîraie, numai munțișori cu brazi, numai tăpșanuri și așezări de sate. SADOVEANU, B. 151. Munțișori mărunți. . . împresură Deva. id. O. X, 393. – Pl.: munțișori. – Munte + suf. -ișor.

Intrare: muntișor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muntișor
  • muntișorul
  • muntișoru‑
plural
  • muntișori
  • muntișorii
genitiv-dativ singular
  • muntișor
  • muntișorului
plural
  • muntișori
  • muntișorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

muntișor, muntișorisubstantiv masculin

  • 1. rar Munticel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: munticel
    • format_quote Dornele-s numai pîraie, numai munțișori cu brazi, numai țăpșanuri și așezări de sate. SADOVEANU, B. 151. DLRLC
    • format_quote [Piatra] stă între doi ascuțiți munțișori. NEGRUZZI, S. I 196. DLRLC
    • format_quote O bîtcă ce este între patru dealuri, dincolo de muntișorul ăla ce se vede. GORJAN, H. I 63. DLRLC
  • comentariu Plural și: munțișori. DLRLC
etimologie:
  • Munte + -ișor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.