opțiuni
  • info

11 definiții pentru mutilare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUTILARE, mutilări, s. f. Acțiunea de a mutila și rezultatul ei; schilodire; p. ext. sluțire, desfigurare. – V. mutila.

MUTILARE, mutilări, s. f. Acțiunea de a mutila și rezultatul ei; schilodire; p. ext. sluțire, desfigurare. – V. mutila.

mutilare sf [At: COSTINESCU / Pl: ~lări / E: mutila] 1 Tăiere, ciuntire a unei părți a corpului cu o armă, în urma unei explozii etc. Si: (iuz) mutilație. 2 (Pex) Desfigurare.

MUTILARE, mutilări, s. f. Acțiunea de a mutila; schilodire, desfigurare, sluțire.

MUTILARE s.f. Acțiunea de a (se) mutila și rezultaul ei; schilodire. [< mutila].

mutilațiune sf vz mutilație

*mutilațiúne f. (lat. mutilátio, -ónis). Acțiunea de a mutila. – Și -áție și -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mutilare s. f., g.-d. art. mutilării; pl. mutilări

mutilare s. f., g.-d. art. mutilării; pl. mutilări

mutilare s. f., g.-d. art. mutilării; pl. mutilări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUTILARE s. (MED.) schilodeală, schilodire, (livr.) estropiere, (reg.) schilăvire. (~ unui soldat în război.)

MUTILARE s. (MED.) schilodeală, schilodire, (livr.) estropiere, (reg.) schilăvire. (~ unui soldat în război.)

Intrare: mutilare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mutilare
  • mutilarea
plural
  • mutilări
  • mutilările
genitiv-dativ singular
  • mutilări
  • mutilării
plural
  • mutilări
  • mutilărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mutilare, mutilărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi mutila DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.