25 de definiții pentru mâzgăli
din care- explicative (15)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
- altele (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÂZGĂLI, mâzgălesc, vb. IV. Tranz. 1. A scrie urât și murdar; a desena sau a picta neglijent, mânjind hârtia sau pânza. ♦ Fig. (Despre oameni; adesea glumeț) A scrie, a compune ceva (fără pricepere, fără talent). 2. A murdări, a păta, a mânji. [Var.: zmângăli vb. IV] – Mâzgă + suf. -ăli.
MÂZGĂLI, mâzgălesc, vb. IV. Tranz. 1. A scrie urât și murdar; a desena sau a picta neglijent, mânjind hârtia sau pânza. ♦ Fig. (Despre oameni; adesea glumeț) A scrie, a compune ceva (fără pricepere, fără talent). 2. A murdări, a păta, a mânji. [Var.: zmângăli vb. IV] – Mâzgă + suf. -ăli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mâzgăli vt [At: BĂRAC, ap. TDRG / V: (reg) măz~, ~gâli, zmângăli / S și: măsgăli / Pzi: ~lesc / E: mâzgă + -ăli] 1-2 A murdări (1, 3). 3 Pex (Reg) A spăla prost, fără a îndepărta murdăria Si: a mozoli. 4 (Trs) A murui1 (1) cu pământ. 5 A scrie, a desena sau a picta urât, neîndemânatic, murdărind hârtia, pânza etc. Si: a mânji (4). 6 (Pgn; dep) A scrie. 7 (Pgn; dep) A desena. 8 (Pgn; dep) A picta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A MÂZGĂLI ~esc 1. tranz. 1) A umple de murdărie; a murdări; a păta; a mânji. 2) A scrie urât și murdar. 3) A desena sau a scrie neglijent. 2. intranz. fig. fam. A crea ceva fără talent și fără inspirație. /mâzgă + suf. ~ăli
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ZMÂNGĂLI vb. IV v. mâzgăli.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZMÂNGĂLI vb. IV v. mâzgăli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
măzgăli v vz mâzgăli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mâzgâli v vz mâzgăli corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zmângăli v vz mâzgăli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÎZGĂLI, mîzgălesc, vb. IV. Tranz. 1. A scrie urît și murdar, a desena sau a picta ceva neîndemînatic, neglijent, mînjind hîrtia sau pînza. Chirilă își scotea carnetul unsuros din buzunar, mîzgtlea în el ceva, apoi îngîna încet. DUNĂREANU, N. 13. ♦ Fig. A scrie, a compune ceva neîndemînatic, fără pricepere, fără talent. Ai mîzgălit și tu trei articole de gazetă. CAMIL PETRESCU, T. II 24. 2. A murdări, a păta, a mînji. Dintr-un grup de oameni se desfăcu brutarul, mîzgălit de cocă și făină. ARGHEZI, P. T. 118. Mîzgălesc păreții. EMINESCU, N. 118. – Variantă: smîngăli (BOGZA, C. O. 340) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SMÎNGĂLI vb. IV v. mîzgăli.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ZMÎNGĂLI vb. IV. v. mîzgăli.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
măzgălì v. a mânji, mai ales hârtia. [Compromis între mâzgă și mânzăli].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
smângălì v. a măzgăli. [Alterațiune din mâzgălì].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
măzgălésc, V. mîzgălesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mîzgălésc v. tr. (rudă cu rut. mazgulĭáti, a mîzgăli, d. mázati, a șterge, a unge. V. mînjesc. Cp. și cu ngr. mazalízo scrobesc, ung. mozgolódni, a se fîțîi, și rom. bîrcîĭ, „rătăcesc” și „mîzgălesc”). Vest. Bîrcîĭ, feștelesc (cu cerneală saŭ cu creĭonu). – Și măzgălesc, mîzgîlesc, zmîngălesc și bîzgîlesc. Și mozgolesc (Năsăud).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zmingălésc, V. mîzgălesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mâzgăli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mâzgălesc, 3 sg. mâzgălește, imperf. 1 mâzgăleam; conj. prez. 1 sg. să mâzgălesc, 3 să mâzgălească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mâzgăli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mâzgălesc, imperf. 3 sg. mâzgălea; conj. prez. 3 să mâzgălească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mâzgăli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mâzgălesc, imperf. 3 sg. mâzgălea; conj. prez. 3 sg. și pl. mâzgălească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zmângăli (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zmângălesc, 3 sg. zmângălește, imperf. 1 zmângăleam; conj. prez. 1 sg. să zmăngălesc, 3 să zmângălească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
mîzgăli
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
mâzgălesc, -leam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MÂZGĂLI vb. 1. (rar) a mânji. (~ hârtia.) 2. (reg.) a tămânji. (~ un portret.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÎZGĂLI vb. 1. (rar) a mînji. (~ hîrtia.) 2. (reg.) a tămînji. (~ un portret.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂZGĂLl vb. IV v. mîzgăli.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎZGĂLÍ vb. IV. T r a n z. 1. A murdări, a mînji, a păta. Pentru ce pricină v-ați mîzgălit obrazele cu cenușă și cu cărbuni negri? BĂRAC, ap. TDRG, cf. POLIZU. Căprarul se opri lîngă tulpina unui brad foarte gros, cu coaja crestată și mîzgălită de rășină. REBREANU, NUV. 289. Dintr-un grup de oameni se desfăcu brutarul, mîzgălit de cocă și făină. ARGHEZI, P. T. 118. Și-a măzgălit cămașa. ALR II 3 363/182, 272, 284, 349. (R e f l.) Spală-ți mînile, că tot te-ai mîzgălit. BREBENEL, GR. P. M-am mâzgălit dă sînge. ALR II 3 477/310, 334, cf. 3 209/325. ◊ F i g. S-au dat spre curvie și beție, drept aceea s-au otrăvit de aceia ale cărora muieri și fete le măsgălise. ȘINCAI, HR. II, 25/1. ♦ P. e x t. (Regional) A spăla prost, fără a îndepărta murdăria, a spăla de mîntuială, a mozoli (3). Numa l-a mîzgîlit. N-a spălat bine. ȘEZ. IX, 149. ♦ (Prin Transilv.) A murui1 (1) (cu pămînt). Cf. ALRM II/I h 279, A I 12, 13. 2. A scrie, a desena sau a picta urît, neîndemînatic, murdărind hîrtia, pînza etc., a mînji; p. g e n e r. (adesea depreciativ sau glumeț) a scrie, a desena sau a picta. Mîzgăiesc păreții. EMINESCU, N. 118. Își scotea carnetul unsuros din buzunar, mîzgălea în el ceva, apoi îngîna încet. DUNĂREANU, N. 13. Mîzgălise versuri spre a-și ușura inima. REBREANU, I. 136. Ai mîzgălit și tu trei articole de gazetă și acum vorbești de arta nouă. CAMIL PETRESCU, T. II, 24. Condica de consultații de la spital era toată mîzgălită de schițe admirabile. BART, E. 172. Inspectorul a scos un teanc de hîrtii. A început a mîzgăli hîrtia. STANCU, D. 303, cf. id. R. A. IV, 39. Potrivi pe genunchi o hîrtie și începu să mîzgălească la întîmplare niște semne fără înțeles. V. ROM. aprilie 1 954, 133. Omul nu mai îndrăznește. . . să spună că bărzăunii au fost mîzgâliți chiar de domnul Mihalache pe recipisă. PAS, Z. I, 154. Tocmai începuse să mîzgălească cu degetul niscai figuri pe aripa prăfuită a trăsurii. GALAN, Z. R. 10. ◊ A b s o l. Să nu mîzgălească mult. Note concise, vibrante, asta trebuie. REBREANU, R. I, 183. ◊ F i g. Vîrfurile cele mai înalte zgîrie cerul pe alocuri, zmîngălind cu calcarul lor cîteva stele albe. BOGZA, O. 340. – Scris și: mîsgăli. – Prez. ind.: mîzgăiesc. – Și: (regional) mîzgîlí, măzgălí, zmîngăli vb. IV. – Mîzgă + suf. -ăli.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
mâzgăli, mâzgălescverb
- 1. A scrie urât și murdar; a desena sau a picta neglijent, mânjind hârtia sau pânza. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Chirilă își scotea carnetul unsuros din buzunar, mîzgălea în el ceva, apoi îngîna încet. DUNĂREANU, N. 13. DLRLC
- 1.1. (Despre oameni; adesea glumeț) A scrie, a compune ceva (fără pricepere, fără talent). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Ai mîzgălit și tu trei articole de gazetă. CAMIL PETRESCU, T. II 24. DLRLC
-
-
-
- Dintr-un grup de oameni se desfăcu brutarul, mîzgălit de cocă și făină. ARGHEZI, P. T. 118. DLRLC
- Mîzgălesc păreții. EMINESCU, N. 118. DLRLC
-
etimologie:
- Mâzgă + -ăli. DEX '09 DEX '98 NODEX