5 definiții pentru mâțuș

Explicative DEX

mâțuș [At: ALR I, 1134/251, 335 / V: mițuș sm / Pl: (1-6) ~i, (7) ~e / E: mâț + -uș] 1-6 sm (Trs; Mar; șhp) Mâțișor (1-6). 7 sn (Trs) Mâțișor (7).

mițuș sm vz mâțuș

Sinonime

MÂȚUȘ s. v. cotoiaș, motănaș, motănel, pisoiaș.

mîțuș s. v. COTOIAȘ. MOTĂNAȘ. MOTĂNEL. PISOIAȘ.

Tezaur

MÎȚÚȘ s. m., s. n. 1. S. m. (Prin nordul Transilv. și prin Maram.) Mîțișor (I). Cf. ALR I 1 134/251, 335. 2. S. n. (Prin Transilv.) Mîțișor (II 1). Cf. com. din ZLATNA-ALBA IULIA, ALR I 1926/ 302, 366. – Pl.: (1) mîțuși, (2) mîțușe. - Și: mițúș s. m. Com. din ZLATNA-ALBA IULIA. – Mîț + suf. -uș.

Intrare: mâțuș
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâțuș
  • mâțușul
  • mâțușu‑
plural
  • mâțuși
  • mâțușii
genitiv-dativ singular
  • mâțuș
  • mâțușului
plural
  • mâțuși
  • mâțușilor
vocativ singular
plural
mițuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)