7 definiții pentru mărăcinaș
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂRĂCINAȘ, mărăcinași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui mărăcine. – Mărăcine + suf. -aș.
MĂRĂCINAȘ, mărăcinași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui mărăcine. – Mărăcine + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mărăcinaș sm [At: TEODORESCU, P. P. 177 / Pl: ~i / E: mărăcine + -aș] 1-2 (Pop; șhp) Mărăcine (1) (mic).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRĂCINAȘ, mărăcinași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui mărăcine. Vînară munții cu urșii... Mărăcinașii cu iepurașii. SEVASTOS, N. 361.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mărăcinaș (rar) s. m., pl. mărăcinași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mărăcinaș (rar) s. m., pl. mărăcinași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mărăcinaș s. m., pl. mărăcinași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂRĂCINÁȘ s. m. (În poezia populată) Diminutiv (hipocoristic) al lui mărăcine (1). Vînarâ munții Cu urșii. . . , Mărăcinași Cu iepurași. TEODORESCU, P. P. 177, cf. MARIAN, NU. 480, SEVASTOS, N. 361. - Pl.: mărăcinași. – Mărăcine + suf. -aș.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mărăcinaș, mărăcinașisubstantiv masculin
- 1. Diminutiv al lui mărăcine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vînară munții cu urșii... Mărăcinașii cu iepurașii. SEVASTOS, N. 361. DLRLC
-
etimologie:
- Mărăcine + -aș. DEX '98 DEX '09