16 definiții pentru neastâmpăr
din care- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
- antonime (1)
Explicative DEX
NEASTÂMPĂR s. n. Faptul de a fi neastâmpărat; starea celui neastâmpărat; lipsă de astâmpăr; neliniște, impaciență, agitație. [Pr.: ne-as-] – Pref. ne- + astâmpăr.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
neastâmpăr sns [At: MARCOVICI, D. 3/28 / P: ne-as~ / E: ne- + astâmpăr] 1 Lipsă de astâmpăr Si: (înv) neastâmpărat. 2 Nevoie de mișcare, de acțiune continuă Si: dinamism, vioiciune. 3-4 (Pex) (Stare de) agitație. 5 Tulburare. 6 Nerăbdare (1). 7 (Îla) În ~ Care se află în continuă mișcare. 8 (Pex; îal) Agitat. 9 (Îlav) Cu ~ Fără răbdare. 10 (Îal) Cu nervozitate. 11 (Rar; fig) Spirit de revoltă, de nemulțumire profundă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEASTÂMPĂR s. n. Faptul de a fi neastâmpărat; starea celui neastâmpărat; lipsă de astâmpăr; neliniște, impaciență, agitație. [Pr.: ne-as-] – Ne- + astâmpărat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
NEASTÂMPĂR n. (negativ de la astâmpăr) Stare a celui ce nu-și găsește astâmpăr. * Cu ~ cu nerăbdare; agitat. [Sil. ne-as-] /ne- + astâmpăr
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
neastâmpăr n. neliniște, agitațiune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ASTÎMPĂR sbst. 1 Liniște, potolire, alinare: umbla de colo pînă colo și ~ nu mai avea (ISP.) ¶¶ contr. NEASTÎMPĂR ¶ 2 Fără ~, necurmat, fără încetare [astîmpăra].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
NEASTÎMPĂR s. n. Lipsă de astîmpăr, de calm; neliniște, impaciență, agitație. S-a dus să-și ucidă neastîmpărul și nerăbdarea prin cele păduri cu fiare de vînat. GALACTION, O. I 71. Margareta, în neastîmpărul așteptării, trecea mereu prin sală și făcea zgomot. VLAHUȚĂ, O. A. 123. Fetele și nevestele ardeau de neastîmpăr să vază găteala de mireasă a Martei. SLAVICI, N. I 99. Episoade caracteristice din viața plină de neastîmpăr a vînătoarei celei mari. ODOBESCU, S. III 78. ◊ Loc. adj. În neastîmpăr = în veșnică mișcare, nepotolit. Iarna veni viforoasă și plină de semne de spaimă. Pînă și marea-n neastîmpăr – acum amorțise la țărmuri. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 100. ◊ Loc. adv. Cu neastîmpăr = agitat, tulburat, neliniștit. Toți mesenii lui se mișcară cu neastîmpăr, fiindcă pricepeau acum că din acest răspuns li se hotărăște soarta. C. PETRESCU, R. DR. 11. Flămînzilă și Setilă... așteptau cu neastîmpăr, fiind rupți în coș de foame și de sete. CREANGĂ, P. 261. – Variantă: nestîmpăr (ANGHEL-IOSIF, C. L. 170) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NESTÎMPĂR s. n. v. neastîmpăr.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NESTÎMPĂR s. n. v. neastîmpăr.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
neastîmpăr n., pl. urĭ și neastîmpăráre (ea 2 sil.) f. Neliniște, agitațiune. Zburdălnicie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
neastâmpăr (desp. ne-as-) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
neastâmpăr (ne-as-) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
neastâmpăr s. n. (sil. ne-as-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
NEASTÂMPĂR s. 1. v. înfrigurare. 2. v. agitație. 3. v. nerăbdare. 4. v. zburdălnicie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NEASTÎMPĂR s. 1. agitație, febrilitate, încordare, înfrigurare, neliniște, nerăbdare, tensiune. (~ plecării la drum.) 2. agitație, frămîntare, neliniște, zbucium, (livr.) impaciență. (Stare de ~ sufletesc.) 3. nerăbdare, nervozitate, (livr.) impaciență. (Dă semne de ~.) 4. vioiciune, voioșie, zburdălnicie, (rar) zburdare, (înv.) zburdăciune. (Copil plin de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Neastâmpăr ≠ astâmpăr
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ne-as-
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
neastâmpărsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a fi neastâmpărat; starea celui neastâmpărat; lipsă de astâmpăr. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: agitație impaciență neliniște antonime: astâmpăr
- S-a dus să-și ucidă neastîmpărul și nerăbdarea prin cele păduri cu fiare de vînat. GALACTION, O. I 71. DLRLC
- Margareta, în neastîmpărul așteptării, trecea mereu prin sală și făcea zgomot. VLAHUȚĂ, O. A. 123. DLRLC
- Fetele și nevestele ardeau de neastîmpăr să vază găteala de mireasă a Martei. SLAVICI, N. I 99. DLRLC
- Episoade caracteristice din viața plină de neastîmpăr a vînătoarei celei mari. ODOBESCU, S. III 78. DLRLC
-
etimologie:
- ne- + astâmpăr. DEX '09