opțiuni
  • info
19 definiții pentru necondiționat

Explicative DEX

NECONDIȚIONAT, -Ă, necondiționați, -te, adj. Care se acceptă fără condiții, fără rezerve. [Pr.: -ți-o-] – Pref. ne- + condiționat (după fr. inconditionné).

necondiționat, ~ă a [At: OȚETEA, T. V. 119 / P: ~ți-o~ / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + condiționat] 1 Care nu este condiționat. 2-3 Care (se face sau) se acceptă fără rezerve.

*NECONDIȚIONAT adj. Care nu e supus la nici o condiție; fără nici o condiție [condiționat].

NECONDIȚIONAT, -Ă, necondiționați, -te, adj. Care se acceptă fără condiții, fără rezerve. [Pr.: -ți-o-] – Ne- + condiționat (după fr. inconditionné).

NECONDIȚIONAT, -Ă, necondiționați, -te, adj. Care nu e supus vreunei condiții, fără rezerve, neîngrădit.

NECONDIȚIONAT, -Ă adj. Nesupus nici unei condiții, fără rezerve. [Pron. -ți-o-. / < ne- + condiționat, cf. fr. inconditionné].

NECONDIȚIONAT, -Ă adj. nesupus nici unei condiții; fără rezerve. (după fr. inconditionné)

NECONDIȚIONAT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la condiționat) Care urmează a fi acceptat fără condiții. [Sil. -ți-o-] /ne- + condiționat

necondiționat a. și adv. fără condițiuni.

* necondiționát, -ă adj. Fără condițiunĭ. Adv. S’a supus necondiționat.

* CONDIȚIONAT adj. Făcut după anumite condițiuni, într’un fel anumit; bine ~, care împlinește condițiunile cerute, bine făcut, în bună stare C. NECONDIȚIONAT [fr.].

Ortografice DOOM

+necondiționat2 (desp. -ți-o-) adv.

necondiționat1 (desp. -ți-o-) adj. m., pl. necondiționați; f. necondiționată, pl. necondiționate

necondiționat (-ți-o-) adj. m., pl. necondiționați; f. necondiționată, pl. necondiționate

necondiționat adj. m. (sil. -ți-o-), pl. necondiționați; f. sg. necondiționată, pl. necondiționate

Jargon

NECONDIȚIONAT, -Ă adj. (< pref. ne- + condiționat): în sintagma modificare necondiționată (v.).

Sinonime

NECONDIȚIONAT adj. 1. v. absolut. 2. v. neprecupețit.

NECONDIȚIONAT adj. 1. absolut, suprem, suveran. (Autoritate ~.) 2. integral, neprecupețit, total. (Sprijin ~.)

Tezaur

NECONDIȚIONAT, -Ă adj. Negativ al lui condiționat; care se face, se acceptă fără condiții, fără rezerve sau reticențe. Virtuțile recomandate de societate erau credința, statornicia, supunerea necondiționată și, bine înțeles, secretul absolut. oțetea, t. v. 119, cf. scl 1960, 529. – Pronunțat: -ți-o-. – pl.: necondiționați, -te. – pref. ne- + condiționat.

Intrare: necondiționat
necondiționat1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ți-o-nat info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necondiționat
  • necondiționatul
  • necondiționatu‑
  • necondiționată
  • necondiționata
plural
  • necondiționați
  • necondiționații
  • necondiționate
  • necondiționatele
genitiv-dativ singular
  • necondiționat
  • necondiționatului
  • necondiționate
  • necondiționatei
plural
  • necondiționați
  • necondiționaților
  • necondiționate
  • necondiționatelor
vocativ singular — —
plural — —
necondiționat2 (adv.) adverb
  • silabație: -ți-o-nat info
adverb (I8)
Surse flexiune: DOOM 3
  • necondiționat
  • necondiționa‑
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

necondiționat, necondiționatăadjectiv

  • 1. Care se acceptă fără condiții, fără rezerve. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: neîngrădit
etimologie:
  • ne- + condiționat (după limba franceză inconditionné). DEX '09 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „necondiționat” (41 clipuri)
Clipul 1 / 41