12 definiții pentru necontestat
- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
- tezaur (1)
Explicative DEX
NECONTESTAT, -Ă, necontestați, -te, adj. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; incontestabil, recunoscut (ca valabil); evident. – Pref. ne- + contestat (după fr. incontesté).
necontestat, ~ă [At: RUSSO, S. 79 / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + contestat] 1 a Care nu este contestat. 2 a Care nu poate fi pus la îndoială Si: incontestabil, indiscutabil, netăgăduit. 3 av Fără îndoială Si: indiscutabil.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NECONTESTAT, -Ă, necontestați, -te, adj. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; incontestabil, recunoscut (ca valabil); evident. – Ne- + contestat (după fr. incontesté).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
NECONTESTAT, -Ă, necontestați, -te, adj. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; recunoscut (ca valabil, adevărat), netăgăduit, evident. Primele sale poezii... îl ridicară îndată [pe Alecsandri] la titlul necontestat de întîiul poet național al Romîniei. NEGRUZZI, S. I 339. Un lucru necontestat că limbile se prefac. RUSSO, O. 75.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NECONTESTAT, -Ă adj. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; evident. [< ne- + contestat, cf. fr. incontesté].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*incontestát, -ă adj. (in- și contestat). Care nu e contestat: șef incontestat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
necontestat adj. m., pl. necontestați; f. necontestată, pl. necontestate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
necontestat adj. m., pl. necontestați; f. necontestată, pl. necontestate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
necontestat adj. m., pl. necontestați; f. sg. necontestată, pl. necontestate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
NECONTESTAT adj. v. categoric.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NECONTESTAT adj. categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, sigur, vădit, (livr.) indubitabil, peremptoriu. (A manifestat o superioritate ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
NECONTESTAT, -Ă adj. Negativ al lui contestat; care nu poate fi contestat, pus la îndoială, netăgăduit, indiscutabil, incontestabil. [Este] un lucru necontestat că limbele se prefac. russo, s. 79. Alecsandri publică primele sale poezii ce avură atîta răsunet și care îl ridicară îndată la titlul necontestat de întîiul poet național al României. NEGRUZZI, S. I, 339, cf. MAIORESCU, D. I, 105, scl 1960, 529. ♦ (Adverbial) Fără îndoială, indiscutabil, sigur. Necontestat că multe din notele despre viața la unguri și Ieși sînt luate din propria-i experiență. iorga, l. ii, 568. – Pl.: necontestați, -te. – Pref. ne- + contestat.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de ifteni
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
necontestat, necontestatăadjectiv
- 1. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; recunoscut (ca valabil). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: evident incontestabil netăgăduit recunoscut
- Primele sale poezii... îl ridicară îndată [pe Alecsandri] la titlul necontestat de întîiul poet național al Romîniei. NEGRUZZI, S. I 339. DLRLC
- Un lucru necontestat că limbile se prefac. RUSSO, O. 75. DLRLC
-
etimologie:
- ne- + contestat (după limba franceză incontesté). DEX '09 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.