NEDEZLIPIT, -Ă, nedezlipiți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi dezlipit sau despărțit; care este nelipsit (de undeva). – Pref. ne- + dezlipit.

nedezlipit, ~ă a [At: CONACHI, P. 48 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + dezlipit] 1 Care nu se separă. 2 Care nu se risipește. 3 Care nu poate fi despărțit. 4 Care nu poate fi izolat Si: indivizibil. 5-7 Nedespărțit (4-6). 8 Care este lipit.

NEDEZLIPIT, -Ă, nedezlipiți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi dezlipit sau despărțit; care este nelipsit (de undeva). – Ne- + dezlipit.

NEDEZLIPIT, -Ă, nedezlipiți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi dezlipit, despărțit sau izolat; inseparabil. A lăsat... ca danie un ținut la hotar, neam de neamul ei să-l stăpînească, rămînînd ținutul nedezlipită parte din trupul împărăției. CARAGIALE, O. III 87. ♦ (Despre persoane) Care este nedespărțit (de altul). Toată vremea și-o petreceau nedezlipiți unul de altul. CARAGIALE, O. III 85.

nedezlipít, -ă adj. Inseparabil: prieten nedezlipit.

nedezlipit adj. m., pl. nedezlipiți; f. nedezlipită, pl. nedezlipite

nedezlipit adj. m., pl. nedezlipiți; f. nedezlipită, pl. nedezlipite

nedezlipit adj. m., pl. nedezlipiți; f. sg. nedezlipită, pl. nedezlipite

nedezlipit

NEDEZLIPIT adj. v. nedespărțit.

NEDEZLIPIT adj. inseparabil, nedespărțit, neseparabil. (Prieteni ~.)

NEDEZLIPIT, -Ă adj. Negativ al lui dezlipit; care nu se separă, nu se risipește; care nu poate fi despărțit sau izolat, indivizibil; care nu se desparte, nu se îndepărtează niciodată (de cineva sau de ceva), nedespărțit; care e nelipsit (de undeva). Să fii nedezlipit Din brațele maicei tale, în care ești adormit. conachi, p. 48. Era... amicul intim și nedezlipit al banului Pană Filipescu. ghica, s. 502. Convoiu-ntreg, nedezlipit, îngenunchind se lasă Pe cîmpul alb și troienit. alecsandri, poezii, 271. Fiecare începu să mărturisească împrejurările împușcăturei sale, presurate negreșit cu oarecare nevinovate înfrumusețări, obicei nedezlipit de talentul oricărui bun vînâtor. gane, n. i, 128. Toată vremea și-o petreceau nedezlipiți unul de altul. caragiale, o. ii, 283, cf. 285. Și în epoca noastră patriotismul s-a dovedit a fi nedezlipit de lupta pentru dezrobirea socială. lupta de clasă, 1952, nr. 6, 139. ◊ (Adverbial) Tu șezi la grajd nedezlipit și să îngrijești de calul meu. creangă, p. 208. – pl.: nedezlipiți, -te. – pref. ne- + dezlipit.