13 definiții pentru nedreptăți
din care- explicative DEX (7)
 - ortografice DOOM (3)
 - sinonime (2)
 - tezaur (1)
 
Explicative DEX
NEDREPTĂȚI, nedreptățesc, vb. IV. Tranz. A trata pe cineva în chip nedrept, a(-i) face cuiva o nedreptate. – Din nedreptate.
NEDREPTĂȚI, nedreptățesc, vb. IV. Tranz. A trata pe cineva în chip nedrept, a(-i) face cuiva o nedreptate. – Din nedreptate.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de RACAI
 - acțiuni
 
nedreptăți vt [At: (a. 1918) URICARIUL, XV, 252 / Pzi: ~țesc / E: nedreptate] 1 A-i face cuiva o nedreptate (2) Si: a năpăstui, a oropsi. 2 A persecuta.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
NEDREPTĂȚI (-ățesc) vb. tr. A face cuiva o nedreptate (în folosul său propriu sau al altuia): atunci țăranii îi spuseră cum îi nedreptățește părcălabul, cum îi asuprește și jupuește (ISP.).
- sursa: CADE (1926-1931)
 - adăugată de Andreea H-I
 - acțiuni
 
NEDREPTĂȚI, nedreptățesc, vb. IV. Tranz. A trata (pe cineva) în chip nedrept, a face (cuiva) o nedreptate. I se părea lui că îl nedreptățește profund. Averea se împărțea, după o serie de legate deosebite, în trei părți. CAMIL PETRESCU, U. N. 33.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
A NEDREPTĂȚI ~esc tranz. (persoane) A face să suporte o nedreptate. /Din nedreptate
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
nedreptățì v. a face nedreptate.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
nedreptățésc v. tr. Fac nedreptate cuĭva.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
nedreptăți (a ~) (desp. ne-drep-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedreptățesc, 3 sg. nedreptățește, imperf. 1 nedreptățeam; conj. prez. 1 sg. să nedreptățesc, 3 să nedreptățească
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
nedreptăți (a ~) (ne-drep-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedreptățesc, imperf. 3 sg. nedreptățea; conj. prez. 3 să nedreptățească
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
nedreptăți vb. (sil. -drep-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedreptățesc, imperf. 3 sg. nedreptățea; conj. prez. 3 sg. și pl. nedreptățească
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
NEDREPTĂȚI vb. v. persecuta.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
NEDREPTĂȚI vb. a năpăstui, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a urgisi, (înv. și reg.) a strîmbătăți, (înv.) a obidi, (grecism înv.) a catatrexi. (De ce îl ~ ?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Tezaur
NEDREPTĂȚI vb. IV. Tranz. A(-i) face o nedreptate (2). Cf. polizu, pontbriant, d. Bucurîndu-se a nedreptăți și a păgubi pe jăluitori de dreptul lor (a. 1818). uricariul, xv, 252. Pentru ce să-și nedreptățească părintele, ispiRESCU, U. 101, cf. DDRF, BARCIANU, ALEXI, W., șăineanu, d. u. I se părea lui că îl nedreptățește profund, camil petrescu, u. n. 33. De ce să-l nedreptățim? tudoran, p. 75. Un om atît de cult și de sensibil, și-l nedreptățise, t. popovici, se. 432. ◊ Absol. Repede lumea umilește, nedreptățește. baranga, r. f. 37. ◊ Refl. Dar tălmăcirea lor mă simț dator s-o fac spre a dezamăgi pe oameni din părerile ce și-au făcut și spre a nu mă nedreptăți eu-însumi. heliade, o. ii, 13. – Prez. ind. : nedreptățesc. – v. nedreptate.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
 - furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
 - adăugată de Lecksey
 - acțiuni
 
- silabație: ne-drep-
 
|    verb (VT401)    Surse flexiune: DOOM 3    |  infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
 (a) 
  |   
  |   
  |   
  |  singular | plural | ||
 
  |   
  |  ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (tu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (el, ea) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| plural | I (noi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (voi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (ei, ele) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
  nedreptăți, nedreptățescverb  
 -  1. A trata pe cineva în chip nedrept, a(-i) face cuiva o nedreptate. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: persecuta
-  I se părea lui că îl nedreptățește profund. Averea se împărțea, după o serie de legate deosebite, în trei părți. CAMIL PETRESCU, U. N. 33. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  nedreptate DEX '09 DEX '98
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.