6 definiții pentru nefăcut
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NEFĂCUT, -Ă, nefăcuți, -te, adj. Care nu a fost făcut, creat, săvârșit. – Pref. ne- + făcut2.
nefăcut, ~ă a [At: IORGA, S. D. XII, 145 / Pl: ~uți, ~e / E: ne- + făcut2] 1 a Care nu a fost sau nu este făcut. 2 a Care nu a fost creat. 3 sf (Îe) A face o ~ă A face o prostie. 4 sf (Îae) A comite o poznă, o boroboață.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEFĂCUT, -Ă, nefăcuți, -te, adj. Care nu a fost făcut, creat, săvârșit. – Ne- + făcut2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEFĂCUT, -Ă, nefăcuți, -te, adj. Care nu a fost (încă) făcut; necreat, nelucrat, nesăvîrșit. (Substantivat) Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface. EMINESCU, O. I 132. ◊ (Substantivat, în expr.) A face o nefăcută = a face o poznă, o boroboață, o ispravă (1).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NEFĂCUT adj. v. nerealizat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NEFĂCUT adj. neîndeplinit, nerealizat, nesăvîrșit. (Cu planul ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
nefăcut, nefăcutăadjectiv
- 1. Care nu a fost făcut, creat, săvârșit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nelucrat nerealizat nesăvârșit neîndeplinit
- Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface. EMINESCU, O. I 132. DLRLC
- A face o nefăcută = a face o poznă, o boroboață, o ispravă. DLRLC
-
etimologie:
- ne- + făcut. DEX '09