11 definiții pentru nemeșesc
din care- explicative DEX (8)
 - ortografice DOOM (3)
 
Explicative DEX
NEMEȘESC, -EASCĂ, nemeșești, adj. (Rar) Care ține de nemeși, propriu, caracteristic nemeșilor; de nemeș; p. ext. nobil, boieresc. – Nemeș + suf. -esc.
nemeșesc, ~ească a [At: (a. 1637) IORGA, S. D. 78 / V: (reg) ~mi~, nă~ / Pl: ~ești / E: nemeș2 + -esc] 1-3 Care se referă la nemeși2 (1-3). 4-6 Care aparține nemeșilor2 (1-3). 9-10 De nemeș2 (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
NEMEȘESC, -EASCĂ, nemeșești, adj. Care ține de nemeși, propriu, caracteristic nemeșilor; de nemeș; p. ext. nobil, boieresc. – Nemeș + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
NEMEȘESC, -EASCĂ, nemeșești, adj. De nemeș, nobil, boieresc. Mare a fost mulțumirea... iobagilor romîni de la granițe, cînd s-au văzut deodată scăpați de robia nemeșească. ODOBESCU, S. III 524. M-am întrecut Cu cincizeci de cai, Tot cai nemeșești. TEODORESCU, P. P. 57. Cavaleria moldovenească se compunea din toți proprietarii teritoriali, numindu-se oaste nemeșească. HASDEU, la TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
nemeșesc a. de nemeș: tot cai nemeșești, tot misiri turcești POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
nemeșésc, -éască adj. De nemeș. – Adv. -éște.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
nămeșesc, ~ească a vz nemeșesc
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
nemișesc, -ească a vz nemeșesc
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
nemeșesc (rar) adj. m., f. nemeșească; pl. m. și f. nemeșești
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
nemeșesc (rar) adj. m., f. nemeșească; pl. m. și f. nemeșești
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
nemeșesc adj. m., f. nemeșească; pl. m. și f. nemeșești
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
|    adjectiv (A82)    Surse flexiune: DOR    |  masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
  nemeșesc, nemeșeascăadjectiv  
 -  1. Care ține de nemeși, propriu, caracteristic nemeșilor; de nemeș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-  Mare a fost mulțumirea... iobagilor romîni de la granițe, cînd s-au văzut deodată scăpați de robia nemeșească. ODOBESCU, S. III 524. DLRLC
 -  M-am întrecut Cu cincizeci de cai, Tot cai nemeșești. TEODORESCU, P. P. 57. DLRLC
 -  Cavaleria moldovenească se compunea din toți proprietarii teritoriali, numindu-se oaste nemeșească. HASDEU, la TDRG. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  Nemeș + -esc. DEX '98 DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.