NEPRIETENOS, -OASĂ, neprietenoși, -oase, adj. 1. Lipsit de prietenie, de bunăvoință; dușmănos, ostil, neprietenesc; p. ext. care nu este sociabil, comunicativ; morocănos. ♦ Care exprimă, trădează dușmănie, ostilitate, lipsă de prietenie. 2. Fig. (Despre încăperi, interioare etc.) Lipsit de confort, de intimitate; rece, neprietenesc. [Pr.: -pri-e-] – Pref. ne- + prietenos.

neprietenos, ~oasă a [At: SADOVEANU, O. X, 319 / P: ~pri-e~ / Pl: ~oși, ~oase / E: ne- + prietenos] 1 Lipsit de prietenie. 2 Lipsit de bunăvoință. 3 (D. oameni) Care nu este sociabil, comunicativ. 4 (Pex; d. oameni) Morocănos. 5 Care arată lipsă de prietenie. 6 Care denotă dușmănie Si: dușmănos. 7 (Fig; d. încăperi, interioare etc.) Lipsit de confort, de intimitate Si: rece, (rar) neprietenesc (3).

NEPRIETENOS, -OASĂ, neprietenoși, -oase, adj. 1. Lipsit de prietenie, de bunăvoință; dușmănos, ostil, neprietenesc; p. ext. care nu este sociabil, comunicativ; morocănos. ♦ Care exprimă, trădează dușmănie, ostilitate, lipsă de prietenie. 2. Fig. (Despre încăperi, interioare etc.) Lipsit de confort, de intimitate; rece, neprietenesc. [Pr.: -pri-e-] – Ne- + prietenos.

NEPRIETENOS, -OASĂ, neprietenoși, -oase, adj. (Și în forma neprietinos) Lipsit de prietenie, de amabilitate, de bunăvoință; dușmănos, ostil. Îmi vorbea cu glasu-i neprietinos despre o mulțime de lucruri. SADOVEANU, O. VIII 65. ◊ (Adverbial) Zise, fără să se clintească și zîmbind neprietinos... SADOVEANU, Z. C. 299. – Variantă: (regional) neprietinos, -oasă adj.

NEPRIETINOS, -OASĂ adj. v. neprietenos.

neprietenos (desp. ne-pri-e-) adj. m., pl. neprietenoși; f. neprietenoasă, pl. neprietenoase

neprietenos (ne-pri-e-) adj. m., pl. neprietenoși; f. neprietenoasă, pl. neprietenoase

neprietenos adj. m. (sil. -pri-e-), pl. neprietenoși; f. sg. neprietenoasă, pl. neprietenoase

NEPRIETENOS adj. 1. v. dușmănos. 2. v. dușmănos. 3. v. ursuz. 4. v. distant.

NEPRIETENOS adj. 1. dușmănos, inamic, neprietenesc, ostil, potrivnic, vrăjmaș, (pop.) pizmaș, pizmuitor, vrăjmășesc, (înv. și reg.) pizmătar, pizmătareț, (reg.) vrăjmășos, (înv.) dușmănesc, mînios, potrivitor. (O acțiune ~.) 2. dușmănos, neprietenesc, ostil, potrivnic, (fig.) pieziș. (O privire ~.) 3. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, nesociabil, posac, posomorît, taciturn, tăcut, urîcios, urzuz, (livr.) hirsut, (pop.) sanchiu, (înv. și reg.) moros, sunducos, tăcător, (reg.) modoroi, mutac, mutăreț, (Olt.) dugos, (Mold.) pîclișit, (prin Transilv.) tăcătoi, (Bucov. și Mold.) tălmut, (fig.) închis. (E un om~.) 4. distant, nesociabil, rezervat, (fig.) glacial, rece. (O atitudine ~.)

Neprietenos ≠ prietenos