nuditate sf [At: HELIADE, O. I, 368 / Pl: (1-2) ~tăți / E: fr nudité] 1 Goliciune corporală. 2 Situație în care se află un om gol. 3 (Ccr) Nud¹ (4). 4 (Fig) Ceea ce se prezintă fără rezerve, fără ascunzișuri, direct. 5 (Fig) Lipsă de podoabe Si: simplitate.

NUDITATE, nudități, s. f. Starea sau înfățișarea unei persoane nude; goliciune. Nuditatea a fost odinioară o boală în artă. CARAGIALE, O. III 253. ◊ Fig. E liber fiecare Să intre, cînd arată biletul de intrare, Dar dacă nuditatea ideilor nu-i place E liber să se ducă. TOPÎRCEANU, P. 308.

NUDITATE s.f. Goliciune; aspectul unei statui sau al unei picturi reprezentînd un nud. ♦ (Fig.) Ceea ce se prezintă fără rezerve, fără ascunzișuri, direct. ♦ Simplitate, lipsă de podoabe. [Cf. fr. nudité, lat. nuditas].

NUDITATE s. f. 1. goliciune (a corpului); aspectul unei statui, picturi reprezentând un nud. 2. (fig.) ceea ce se prezintă fără rezerve. ◊ simplitate, lipsă de podoabe. (< fr. nudité, lat. nuditas)

NUDITATE ~ăți f. 1) Parte nudă a corpului unei persoane; goliciune. 2) fig. Lipsă de artificii; simplitate. ~atea stilului. /<fr. nudité

nuditate f. 1. starea persoanei nude; 2. figură nudă.

* nuditáte f. (lat. nüditas, -átis). Golicĭune, starea uneĭ persoane (uneĭ statue orĭ alteĭ figurĭ) nude. Nud, figură nudă.

nuditate s. f., g.-d. art. nudității; pl. nudități

nuditate s. f., g.-d. art. nudității; pl. nudități

nuditate s. f., g.-d. art. nudității; pl. nudități

NUDITATE s. v. goliciune.

NUDITATE s. goliciune, (pop.) golătate. (~ unei persoane.)

NUDITATE s. f. 1. Goliciune (corporală); situație în care se află un om gol. Divina noastră Evă, în toată nuditatea, E tot ce e mai nobil, mai grațios. heliade, o. i, 368, cf. negulici. Nuditatea (golăciunea). calendar (1858), 70/3, cf. lm. Nuditatea a fost odinioară o boală în artă. caragiale, o. iii, 112. ◊ Fig. Ciocoiul... se arată lumei în mizerabila și uricioasa nuditate a sufletului său celui mic. filimon, o. i, 98. ♦ (Concretizat) Nud¹ (2). Chiar nudități dacă zugrăvim, sîntem decenți. caragiale, o. iii, 112. 2. Fig. Ceea ce se prezintă fără rezerve, fără ascunzișuri, direct. Prezintă faptele dezbrăcate, în toată cruda lor nuditate. v. rom. iunie 1958, 75. 3. Lipsă de podoabe; simplitate. [Arcul Stelei] ne impresionează prin proporții, prin masă, prin nuditatea și măreția multora din părțile componente. oprescu, i. a. iii, 56. – Pl: (1) nudități. – Din fr. nudité.