nutriție sf [At: NEGULICI / Pl: ~ii / V: (rar) ~iune / E: fr nutrition, lat nutritio, -onis] 1 Totalitate a proceselor fiziologice prin care un organism viu își procură substanțele necesare creșterii, dezvoltării, obținerii energiei pentru desfășurarea proceselor vitale, refacerii țesuturilor etc. 2 (Pex) Hrănire. 3 (Pex) Hrană.

NUTRIȚIE s. f. Totalitatea fenomenelor prin care un organism viu își procură substanțele necesare dezvoltării, creșterii, refacerii țesuturilor etc.; p. ext. hrănire, alimentare; hrană. Îngrășarea ogoarelor, asigurarea unor condiții bune de nutriție a plantelor sînt de mare importanță. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 365, 5/1.

NUTRIȚIE s.f. Totalitatea fenomenelor prin care animalele și vegetalele își procură substanțele hrănitoare necesare dezvoltării și refacerii țesuturilor; (p. ext.) hrănire, nutrire, alimentare; hrană. [Gen. -iei, var. nutrițiune s.f. / cf. fr. nutrition, lat. nutritio].

NUTRIȚIE s. f. ansamblul funcțiilor organice prin care animalele și vegetalele își procură substanțele hrănitoare necesare dezvoltării și refacerii țesuturilor. (< fr. nutrition, lat. nutritio)

NUTRIȚIE ~i f. Ansamblul proceselor de asimilare a hranei necesare creșterii, dezvoltării și activității organismelor vii; alimentație. ~a plantelor. /<fr. nutrition, lat. nutritio, ~onis

nutrițiune sf vz nutriție

NUTRIȚIUNE s.f. v. nutriție.

nutriți(un)e f. funcțiunea corpurilor organizate cari își întrețin vieața absorbind substanțe străine: nutrițiunea coprinde: digestiunea, circulațiunea, absorpțiunea, respirațiunea și secrețiunea.

* nutrițiúne f. (lat. nutritio, -ónis). Acțiunea de a nutri, totalitatea fenomenelor care se întîmplă în corpu unuĭ animal saŭ uneĭ plante p. asimilarea nutrimentelor și întreținerea viețiĭ. – Și -ițíe. V. digestiune.

nutriție (desp. nu-tri-ți-e) s. f., art. nutriția (desp. -ți-a), g.-d. art. nutriției; pl. nutriții, art. nutrițiile (desp. -ți-i-)

!nutriție (nu-tri-ți-e) s. f., art. nutriția (-ți-a), g.-d. art. nutriției; pl. nutriții, art. nutrițiile (-ți-i-)

nutriție s. f. (sil. -tri-ți-e), art. nutriția (sil. -ți-a), g.-d. nutriții, art. nutriției; pl. nutriții

nutriție

NUTRIȚIE s. v. alimentație.

NUTRIȚIE s. alimentare, alimentație, hrănire, mîncare, mîncat, nutrire. (În timpul ~.)