20 de definiții pentru nădejde
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (2)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NĂDEJDE, nădejdi, s. f. Încredere sau convingere că ceea ce faci ori dorești se va realiza; speranță, nădăjduire; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor. ◊ Loc. adj. De nădejde = în care poți avea toată încrederea. ◊ Loc. adv. De (sau cu) nădejde = așa cum trebuie, foarte bine; solid, temeinic. ◊ Loc. vb. A trage nădejde = a spera, a nădăjdui. ◊ Expr. În nădejdea... = în speranța..., bazându-se pe... A se lăsa în nădejdea (cuiva) = a conta (pe...), a se bizui (pe...). A-și pune (sau a avea) nădejdea (în cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva), a se încrede (în...). Slabă nădejde = puțin probabil, nesigur. ♦ (Concr.) Ceea ce dă încrederea, certitudinea că se va realiza dorința cuiva. – Din sl. nadežda.
NĂDEJDE, nădejdi, s. f. Încredere sau convingere că ceea ce faci ori dorești se va realiza; speranță, nădăjduire; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor. ◊ Loc. adj. De nădejde = în care poți avea toată încrederea. ◊ Loc. adv. De (sau cu) nădejde = așa cum trebuie, foarte bine; solid, temeinic. ◊ Loc. vb. A trage nădejde = a spera, a nădăjdui. ◊ Expr. În nădejdea... = în speranța..., bazându-se pe... A se lăsa în nădejdea (cuiva) = a conta (pe...), a se bizui (pe...). A-și pune (sau a avea) nădejdea (în cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva), a se încrede (în...). Slabă nădejde = puțin probabil, nesigur. ♦ (Concr.) Ceea ce dă încrederea, certitudinea că se va realiza dorința cuiva. – Din sl. nadežda.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nădejde sf [At: PSALT. HUR. 51r/17 / V: (îrg) ne~, (reg) ni~ / Pl: (rar) ~di / E: slv надєжда] 1 (Lsg) Credință că ceea ce face sau dorește cineva este realizabil Si: speranță, (înv) nădăjduință. 2 (Bis; spc) Una dintre cele trei virtuți teologice. 3 (Îlv) A trage ~ (de la cineva) sau (rar) a se da ~dii A spera. 4 (Îe) A trage ~ (de cineva) sau a-i trage (cuiva) ~ A spera să revadă o ființă iubită. 5 (Îae) A spera să aibă aproape pe cineva. 6 (Spc; îae) A spera să ia în căsătorie o ființă iubită. 7 (Îae) A spera să aibă copii. 8 (Reg; îe) E ~ să... (sau de...) Este posibil. 9 (Rar; îlav) În ~a... În speranța... 10 (Rar; îal) Bazându-se pe... 11 (Îe) A fi slabă ~ sau, înv, ~ slabă (să... sau de...) A avea prea puțină încredere sau speranță în ceva. 12 (Îlav) Slabă ~ Puțin probabil. 13 (Îal) Nesigur (1). 14 (Îe) A(-și) lua ~a (de... sau de la..., reg, despre...) A nu mai avea nici o speranță. 15 (Îae) A renunța. 16 Încredere în sprijinul sau în ajutorul cuiva sau a ceva. 17 Certitudine că ceva sau cineva va fi favorabil sau de ajutor. 18 (Îla) De ~ În care poți avea toată încrederea. 19 (Îlav) De (sau cu) ~ Așa cum trebuie. 20 (Îal) Foarte bine. 21 (Îal) Solid. 22 (Îal) Temeinic. 23 (Îe) A avea ~ (sau a-și pune ~a) în... (sau la..., pe..., înv, către..., pre..., spre...) A se bizui pe cineva sau pe ceva. 24 (Îae) A se încrede în... 25 (Îe) A se lăsa în ~a cuiva A se bizui pe... 26 (Ccr) Fapt care dă încrederea sau certitudinea că se va realiza dorința cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂDEJDE, nădejdi, s. f. Încredere în realizarea unei dorințe; speranță. Oamenii pe care îi întîlneam aveau ochii liniștiți și plini de nădejde. SADOVEANU, O. VI 350. Norodul pretutindene îl întîmpina cu bucurie și nădejde. NEGRUZZI, S. I 142. ◊ Loc. adj. De nădejde = în care poți avea toată încrederea, de încredere. Din partea mea atîta știu: am pus oameni de nădejde. C. PETRESCU, R. DR. 50. ◊ Loc. adv. (Regional) De (sau cu) nădejde = așa cum trebuie, foarte bine, zdravăn. Ranița asta și-a așezat-o pe creștetul capului și, petrecîndu-și brîul de cîteva ori pe sub bărbie, a înțepenit totul de nădejde. GALAN, B. I 188. Săcurea plugului... Ager, oțelul rupe de la fund Pămîntul greu, muncit cu dușmănie și cu nădejde. ARGHEZI, V. 50. Gîrneață o cetluise de nădejde. HOGAȘ, DR. II 99. Nici că se mai mișcară din loc, fiindcă îi lovise cu nădejde. ISPIRESCU, L. 123. ◊ Expr. A trage nădejde = a nădăjdui, a spera. Cine n-are nimic ascultă la toate și trage nădejde! REBREANU, R. I 238. Îți pot mai dinainte spune că degeaba tragi nădejde. CARAGIALE, O. III 61. A se lăsa în nădejdea (cuiva) = a conta pe..., a se bizui pe... Steaua aceasta să ne lumineze drumul, căci fînarele de pe uliți s-au lăsat în nădejdea lunei pe astă-sară, și luna în nădejdea fînarelor. ALECSANDRI, T. I 87. A-și pune (sau a avea) nădejdea (în cineva) = a avea încredere în forțele și capacitatea cuiva, a se încrede în... Ce te face să-ți pui asemenea nădejde în mine? SADOVEANU, A. L. 169. Pot să am nădejde în voi? CREANGĂ, P. 20. A trage nădejde ca spînul de barbă v. barbă. A-și lua nădejdea (de la cineva sau de la ceva) v. lua (II 1). Slabă nădejde = puțin probabil, nesigur. Slabă nădejde să vie altul și să-ți spuie. C. PETRESCU, Î. II 12.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂDEJDE ~i f. 1) Credință în posibilitatea realizării unei dorințe sau a unei acțiuni; sentiment al unei persoane care speră; speranță. * De ~ a) pe care te poți bizui; de încredere; b) sigur; c) trainic; temeinic. Cu ~ a) cu încredere; b) foarte bine; solid. În ~ea sperând că. Slabă ~ puțin probabil; este problematic. A trage ~ a nădajdui; a spera. A avea ~ (sau a-și pune ~ea) în cineva a conta pe cineva. A se lăsa în ~ea cuiva (sau a ceva) a se bizui (fără temei) pe cineva (sau pe ceva). A trăi cu ~ea a trăi sperând. A pierde ~ea a înceta de a mai spera; a se descuraja. A pierde ~ea în cineva a) a nu mai avea încredere în cineva; b) a fi dezamăgit. 2) Persoană sau lucru de la care se așteaptă multe; speranță. [G.-D. nădejdii] /<sl. nadežda
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nădejde f. speranță: a trage nădejde, a spera. [Slav. NADEJDA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nădéjde f., pl. ĭ (vsl. [bg. sîrb. rus.] nadéžda, d. na-dĭeati sen, a spera. V. nădăĭesc). Speranță. A trage nădejde, a spera; a-țĭ lua nădejdea, a nu maĭ spera. Prov. În nădejdea slugiĭ, daĭ de fundu pungiĭ, bazîndu-te pe servitor, sărăceștĭ. – Și nedejde (Vs.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
nedejde sf vz nădejde
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nidejde sf vz nădejde
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
nădejde s. f., g.-d. art. nădejdii; pl. nădejdi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nădejde s. f., g.-d. art. nădejdii; pl. nădejdi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nădejde s. f., g.-d. art. nădejdii; pl. nădejdi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nădejde
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NĂDEJDE s. 1. v. speranță. 2. credință, speranță, (rar) nădăjduire, (înv.) nădăjduință. (Nu și-a pierdut ~ în mai bine.) 3. încredere, siguranță. (Pot să am ~ în voi?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NĂDEJDE s. 1. speranță, (înv.) răbdare, sperare, upovăință. (Toată ~ mea e în tine.) 2. credință, speranță, (rar) nădăjduire, (înv.) nădăjduință. (Nu și-a pierdut ~ în mai bine.) 3. încredere, siguranță. (Pot să am ~ în voi?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Nădejde ≠ deznădejde
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
nădejde (nădejdi), s. f. – 1. Speranță. – 2. (Înv.) Așteptare. Sl. (bg.) nadežda (Miklosich, Lexicon, 401; Cihac, II, 208), cf. ceh. nadĕže. – Der. nădăjdui, vb. (a spera, a avea speranță); nădăi, vb. (Trans., a aștepta, a presimți, a prevedea), din sl. nadĕjati; nădăjduitor, adj. (care speră); desnădăjdui, vb. (a despera).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
NĂDEJDE 1. Ioan N. (1854-1928, n. Tecuci), publicist, sociolog și om politic român. A aderat la mișcarea socialistă, militând pentru revendicări general-democratice. Membru al Consiliului general al P.S.D.M.R. Principalul lider al „generoșilor”, care au părăsit în 1899 P.S.D.M.R., trecând în Partidul Național-Liberal. A condus revistele „Contemporanul”, „Revista socială”, „Lumea nouă” și „Voința națională”. Autor al unei „Istorii a limbii și literaturii române” și a unui „Dicționar latin-român”. 2. Sofia N. (1856-1946, n. Botoșani), scriitoare și publicistă română. Sora pictorului Octav Băncilă și soția lui N. (1). A colaborat la revista „Contemporanul” și la alte publicații socialiste. Autoare de nuvele („Din chinurile vieții”, romane („Robia banului”) și piese de teatru („O iubire la țară”), dezbătând probleme sociale și umanitare. Publicistica ei pledează cauza emancipării femeii.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NĂDEJDE, Iosif (1879-1930, n. Pătulele, jud. Mehedinți), publicist și om politic român. A colaborat la „Lumea nouă”, „România muncitoare”, militând pentru refacerea P.S.D.M.R. Din 1906 a lucrat în redacția ziarului „Adevărul”. Traduceri.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a trage nădejde ca ursul de coadă expr. a nădăjdui lucruri imposibil de realizat.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
om de ispravă / de nădejde expr. om bun; om pe care te poți bizui la nevoie.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nădejde, nădejdisubstantiv feminin
- 1. Încredere sau convingere că ceea ce faci ori dorești se va realiza; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nădăjduire speranță antonime: deznădejde
- Oamenii pe care îi întîlneam aveau ochii liniștiți și plini de nădejde. SADOVEANU, O. VI 350. DLRLC
- Norodul pretutindene îl întîmpina cu bucurie și nădejde. NEGRUZZI, S. I 142. DLRLC
- 1.1. Ceea ce dă încrederea, certitudinea că se va realiza dorința cuiva. DEX '09 DEX '98
- De nădejde = în care poți avea toată încrederea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Din partea mea atîta știu: am pus oameni de nădejde. C. PETRESCU, R. DR. 50. DLRLC
-
- De (sau cu) nădejde = așa cum trebuie, foarte bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ranița asta și-a așezat-o pe creștetul capului și, petrecîndu-și brîul de cîteva ori pe sub bărbie, a înțepenit totul de nădejde. GALAN, B. I 188. DLRLC
- Săcurea plugului... Ager, oțelul rupe de la fund Pămîntul greu, muncit cu dușmănie și cu nădejde. ARGHEZI, V. 50. DLRLC
- Gîrneață o cetluise de nădejde. HOGAȘ, DR. II 99. DLRLC
- Nici că se mai mișcară din loc, fiindcă îi lovise cu nădejde. ISPIRESCU, L. 123. DLRLC
-
-
- Cine n-are nimic ascultă la toate și trage nădejde! REBREANU, R. I 238. DLRLC
- Îți pot mai dinainte spune că degeaba tragi nădejde. CARAGIALE, O. III 61. DLRLC
-
- În nădejdea... = în speranța..., bazându-se pe... DEX '09 DEX '98
- A se lăsa în nădejdea (cuiva) = a conta (pe...), a se bizui (pe...). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Steaua aceasta să ne lumineze drumul, căci fînarele de pe uliți s-au lăsat în nădejdea lunei pe astă-sară, și luna în nădejdea fînarelor. ALECSANDRI, T. I 87. DLRLC
-
- A-și pune (sau a avea) nădejdea (în cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva), a se încrede (în...). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ce te face să-ți pui asemenea nădejde în mine? SADOVEANU, A. L. 169. DLRLC
- Pot să am nădejde în voi? CREANGĂ, P. 20. DLRLC
-
- Slabă nădejde = puțin probabil. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nesigur
- Slabă nădejde să vie altul și să-ți spuie. C. PETRESCU, Î. II 12. DLRLC
-
-
etimologie:
- nadežda DEX '98 DEX '09