dexonline

info

8 definiții pentru năruire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂRUIRE, năruiri, s. f. Acțiunea de a (se) nărui și rezultatul ei. ♦ (Înv.; concr.) Ruină, dărâmătură (a unei construcții). – V. nărui.

năruire sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ri / E: nărui] 1 Dărâmare. 2 Ruinare. 3 Prăbușire a cuiva cu toată greutatea corpului. 4 (Rar) Năpustire.

NĂRUIRE, năruiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) nărui și rezultatul ei; dărîmare, doborîre, prăbușire, surpare; ruinare. Tunetele apropiate se descărcau deasupra capetelor în vuiet de năruiri. C. PETRESCU, A. 51. 2. (Învechit, concretizat) Ruină, dărîmătură, năruitură. O ticăloasă colibă... făcută pe năruirile unei biserici vechi. NEGRUZZI, S. III 216.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năruire s. f., g.-d. art. năruirii; pl. năruiri

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

năruire s. f., g.-d. art. năruirii; pl. năruiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂRUIRE s. 1. v. prăbușire. 2. v. cădere.

NĂRUIRE s. 1. cădere, dărăpănare, dărîmare, dărîmat, năruit, prăbușire, prăvălire, risipire, surpare, surpat, (rar) prăbușeală, (înv.) risipă. (~ unei case.) 2. cădere, dărîmare, picare, prăbușire, prăvălire, răsturnare. (~ cuiva la pămînt în urma loviturii primite.)

Intrare: năruire

năruire substantiv feminin

substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	năruire	năruirea
nominativ-acuzativ	plural	năruiri	năruirile
genitiv-dativ	singular	năruiri	năruirii
genitiv-dativ	plural	năruiri	năruirilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

năruire, năruirisubstantiv feminin

1. Acțiunea de a (se) nărui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: cădere doborâre dărâmare prăbușire ruinare surpare
- format_quote Tunetele apropiate se descărcau deasupra capetelor în vuiet de năruiri. C. PETRESCU, A. 51. DLRLC
- 1.1. învechit concretizat Dărâmătură (a unei construcții). DEX '09 DEX '98 DLRLC
  
  sinonime: dărâmătură năruitură ruină
  - format_quote O ticăloasă colibă... făcută pe năruirile unei biserici vechi. NEGRUZZI, S. III 216. DLRLC

etimologie:

vezi nărui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.