4 definiții pentru năzbâtios
Explicative DEX
năzbâtios, ~oasă a [At: DR. VIII, 205 / P: ~ti-os / Pl: ~oși, ~oase / E: năzbâtie + -os] 1-2 (D. oameni) Care face năzbâtii (2-3). 3 (D. glume, farse etc.) Care este făcut de un om glumeț, ghiduș.
NĂZBÂTIOS ~oasă (~oși, ~oase) Care se ține de năzbâtii; pus pe șotii; poznaș; șotios; nebunatic. /năzbâtie + suf. ~os
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
năzbâtios adj. m., pl. năzbâtioși; f. sg. năzbâtioasă, pl. năzbâtioase
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
NĂZBÎTlOS, -OĂSĂ adj. (Despre oameni) Care face năzbîtii. Cf. dr. viii, 205, iordan, l. r. a. 191. ♦ (Despre glume, farse etc.) Care este făcut de un om glumeț, ghiduș. scl 1963, 19. – Pronunțat: -ti-os. – Pl.: năzbîtioși, -oase. – Năzbîtie + suf. -os.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Eliade Rebeca
- acțiuni
Intrare: năzbâtios
năzbâtios adjectiv
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)