10 definiții pentru obștime

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OBȘTIME s. f. (Înv.) Obște (1). – Obște + suf. -ime.

OBȘTIME s. f. (Înv.) Obște (1). – Obște + suf. -ime.

obștime sfs [At: (a. 1743) BV II, 72 / E: obște + -ime] (Înv) 1-2 Obște (1-2).

OBȘTIME s. f. (Învechit) Obște (1). Deși privit de toată obștimea ca un cuvios, era cel mai smerit între toți. NEGRUZZI, S. I 215.

OBȘTIME f. (cu sens colectiv) înv. 1) v. OBȘTE 2) pop. Totalitate a organizațiilor obștești. /obște + suf. ~ime

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

obștime (înv.) s. f., g.-d. art. obștimii

obștime (înv.) s. f., g.-d. art. obștimii

obștime s. f., g.-d. art. obștimii

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

obștime s. f. sg. 1. (Înv.) Obște. 2. Colectivitate de călugări. – Din obște + suf. -ime.

Synonyms dictionaries

Synonyms and similar meaning words.

OBȘTIME s. v. colectivitate, comunitate, obște, societate.

obștime s. v. COLECTIVITATE. COMUNITATE. OBȘTE. SOCIETATE.

Intrare: obștime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obștime
  • obștimea
plural
genitiv-dativ singular
  • obștimi
  • obștimii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

obștimesubstantiv feminin

etimologie:
  • Obște + -ime. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.