11 definiții pentru obsedant
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OBSEDANT, -Ă, obsedanți, -te, adj. Care obsedează. – Din fr. obsédant.
OBSEDANT, -Ă, obsedanți, -te, adj. Care obsedează. – Din fr. obsédant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
obsedant, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, O. A. III, 195 / Pl: ~nți, ~e / E: fr obsédant] 1-2 (D. idei, imagini etc.) Care obsedează (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBSEDANT, -Ă, obsedanți, -te, adj. Care obsedează. Se pomeni fluierînd aria obsedantă a sezonului. C. PETRESCU, O. P. I 111. Privegherea continuă, obsedantă, a ochiului aceluia neadormit. VLAHUȚĂ, O. A. III 195.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OBSEDANT, -Ă adj. Care obsedează. [Cf. fr. obsédant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBSEDANT, -Ă adj. care obsedează, chinuitor. (< fr. obsédant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
OBSEDANT ~tă (~ți, ~te) Care obsedează. Imagine ~tă. Amintire ~tă. /<fr. obsédant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
obsedant adj. m., pl. obsedanți; f. obsedantă, pl. obsedante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
obsedant adj. m., pl. obsedanți; f. obsedantă, pl. obsedante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
obsedant adj. m., pl. obsedanți; f. sg. obsedantă, pl. obsedante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OBSEDANT adj. chinuitor, (livr.) torturant, (astăzi rar) torturător, (fig.) tiranic. (Un gând ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OBSEDANT adj. chinuitor, (livr.) torturant, (astăzi rar) torturător, (fig.) tiranic. (Un gînd ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
obsedant, obsedantăadjectiv
- 1. Care obsedează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Se pomeni fluierînd aria obsedantă a sezonului. C. PETRESCU, O. P. I 111. DLRLC
- Privegherea continuă, obsedantă, a ochiului aceluia neadormit. VLAHUȚĂ, O. A. III 195. DLRLC
-
etimologie:
- obsédant DEX '09 DEX '98 DN