6 definiții pentru ocultistic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OCULTISTIC, -Ă, ocultistici, -ce, adj., s. f. (Rar) 1. Adj. Ocult (1). 2. S. f. Ocultism. – Ocult + suf. -istic.
OCULTISTIC, -Ă, ocultistici, -ce, adj., s. f. (Rar) 1. Adj. Ocult (1). 2. S. f. Ocultism. – Ocult + suf. -istic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
ocultistic, ~ă [At: CĂLINESCU, S. 232 / Pl: ~ici, ~ice / E: ocult + -istic] (Crp). 1-3 a Ocult (1-3). 5-6[1] sf Ocultism (1-2).
- Numerotare incorectă a sensurilor: 5-6 după 3 — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCULTISTIC, -Ă adj. Referitor la ocultism. [< it. occultistico].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ocultistic (rar) adj. m., pl. ocultistici; f. ocultistică, pl. ocultistice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ocultistic (rar) adj. m., pl. ocultistici; f. ocultistică, pl. ocultistice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ocultistic adj. m., pl. ocultistici; f. sg. ocultistică, pl. ocultistice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |