opțiuni
  • info

13 definiții pentru ologi

din care

Explicative DEX

OLOGI, ologesc, vb. IV. Tranz., intranz. și refl. (Pop.) A face pe cineva să devină olog (1) (lovindu-l, rănindu-l etc.) sau a rămâne, a deveni olog (în urma unui accident sau a unei boli). – Din olog.

ologi [At: LB / V: (reg) ul~ / Pzi: ~gesc / E: olog] 1-2 vt A face pe cineva olog (1, 3) lovindu-l, rănindu-l etc. 3-4 vi A deveni olog (1-2).

OLOGI, ologesc, vb. IV. Tranz., intranz. și refl. A face pe cineva să devină olog (1) (lovindu-l, rănindu-l etc.) sau a rămâne, a deveni olog (în urma unui accident sau a unei boli). – Din olog.

OLOGI, ologesc, vb. IV. 1. Tranz. A face pe cineva să devină olog (lovindu-l, rănindu-l etc.). Cît pe ce era să ne ologească boaita cea îndrăcită. CREANGĂ, A. 43. Nouă cai că-mi ologea. TEODORESCU, P. P. 90. 2. Intranz. A rămîne olog (în urma unui accident sau a unei boli). De ți-ar ologi picioarele, îți rămîne gura. CAMILAR, N. II 351. Îi crescuse barba de trei coți... surzise și ologise. FILIMON, C. 301.

A OLOGI ~esc tranz. A face să se ologească. /Din olog

A SE OLOGI mă ~esc intranz. A deveni olog; a se face olog. /Din olog

ologì v. a face olog.

ologésc v. tr. (d. olog). Fac olog. V. intr. Ajung olog.

Ortografice DOOM

ologi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ologesc, 3 sg. ologește, imperf. 1 ologeam; conj. prez. 1 sg. să ologesc, 3 să ologească

ologi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ologesc, imperf. 3 sg. ologea; conj. prez. 3 să ologească

ologi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ologesc, imperf. 3 sg. ologea; conj. prez. 3 sg. și pl. ologească

Sinonime

OLOGI vb. 1. a (se) schilodi, (înv. și reg.) a (se) calici. (Un om care a ~.) 2. a (se) cotonogi. (O vită care a ~.)

OLOGI vb. 1. a (se) schilodi, (înv. și reg.) a (se) calici. (Un om care s-a ~.) 2. a cotonogi. (O vită care a ~.)

Intrare: ologi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ologi
  • ologire
  • ologit
  • ologitu‑
  • ologind
  • ologindu‑
 singular plural
  • ologește
  • ologiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ologesc
 (să)
  • ologesc
  • ologeam
  • ologii
  • ologisem
a II-a (tu)
  • ologești
 (să)
  • ologești
  • ologeai
  • ologiși
  • ologiseși
a III-a (el, ea)
  • ologește
 (să)
  • ologească
  • ologea
  • ologi
  • ologise
plural I (noi)
  • ologim
 (să)
  • ologim
  • ologeam
  • ologirăm
  • ologiserăm
  • ologisem
a II-a (voi)
  • ologiți
 (să)
  • ologiți
  • ologeați
  • ologirăți
  • ologiserăți
  • ologiseți
a III-a (ei, ele)
  • ologesc
 (să)
  • ologească
  • ologeau
  • ologiră
  • ologiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ologi, ologescverb

  • 1. popular A face pe cineva să devină olog (lovindu-l, rănindu-l etc.) sau a rămâne, a deveni olog (în urma unui accident sau a unei boli). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cît pe ce era să ne ologească boaita cea îndrăcită. CREANGĂ, A. 43. DLRLC
    • format_quote Nouă cai că-mi ologea. TEODORESCU, P. P. 90. DLRLC
    • format_quote De ți-ar ologi picioarele, îți rămîne gura. CAMILAR, N. II 351. DLRLC
    • format_quote Îi crescuse barba de trei coți... surzise și ologise. FILIMON, C. 301. DLRLC
etimologie:
  • olog DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „ologi” (1 clipuri)