4 definiții pentru olălăire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
olălăire sf [At: LB / V: (reg) h~, hololoi~, olăire[1] / Pl: ~i / E: olălăi] (Îrg) Văicăreală. corectat(ă)
- În original, varianta de față este tipărită incorect: olăire~ — LauraGellner
olăire[1] sf vz olălăire
- Varianta de față este tipărită greșit în definiția principală: olăire~ — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OLĂLĂIRE s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
olălăire s. v. BOCEALĂ. BOCIRE. BOCIT. CĂINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTAȚIE. PLÎNGERE. PLÎNS. TÎNGUIALĂ. TÎNGUIRE. TÎNGUIT. VĂITARE. VĂITAT. VĂITĂTURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: olălăire
olălăire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
olăire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.