19 definiții pentru omisiune

Explicative DEX

OMISIUNE, omisiuni, s. f. Faptul de a omite; trecere cu vederea, neglijare; lucru omis, lipsă, scăpare, lacună; omitere. [Pr.: -si-u-] – Din fr. omission, lat. omissio, -onis.

OMISIUNE, omisiuni, s. f. Faptul de a omite; trecere cu vederea, neglijare; lucru omis, lipsă, scăpare, lacună; omitere. [Pr.: -si-u-] – Din fr. omission, lat. omissio, -onis.

omisiune sf [At: HELIADE, D. J. 18/21 / P: ~si-u~ / V: (înv) ~ie / Pl: ~ni / E: fr omission, lat omissio, -onis] 1 Trecere cu vederea Si: neglijare. 2 Lucru omis S: lacună, lipsă.

*OMISIUNE sf. Faptul de a omite, lăsare afară, trecere cu vederea [fr.].

OMISIUNE, omisiuni, s. f. Faptul de a omite și rezultatul lui; trecere cu vederea, neglijare; lucru omis, lipsă, lacună.

OMISIUNE s.f. Faptul de a omite; omitere; lucru omis, lipsă. [Pron. -si-u-, var. omisie s.f. / cf. fr. omission, lat. omissio].

OMISIUNE s. f. faptul de a omite; omitere; (p. ext.) lucru omis. (< fr. omission, lat. omissio)

OMISIUNE ~i f. 1) v. A OMITE. 2) Lucru, fapt omis, scăpat din vedere. [Sil. -si-u-] /<fr. omission, lat. omissio, ~onis

omisiune f. acțiune de a omite și lucrul omis.

*omisiúne f. (lat. o-missio, -ónis). Acțiunea de a omite. Lucru omis: în această listă-s o mulțime de omisiunĭ.

omisie sf vz omisiune

OMISIE s.f. v. omisiune.

Ortografice DOOM

omisiune (desp. -si-u-) s. f., g.-d. art. omisiunii; pl. omisiuni

omisiune (-si-u-) s. f., g.-d. art. omisiunii; pl. omisiuni

omisiune s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. omisiunii; pl. omisiuni

omisiune (i-u)

Sinonime

OMISIUNE s. 1. scăpare, (reg.) întrelăsare. (E doar o ~.) 2. lacună, săritură. (Să completăm ~ din text.) 3. v. omitere.

OMISIUNE s. 1. scăpare, (reg.) întrelăsare. (E doar o ~.) 2. săritură. (Să completăm ~ din text.)

Antonime

Omisiune ≠ adăugire

Tezaur

OMISIUNE s. f. Faptul de a omite; trecere cu vederea, neglijare; lucru omis, lipsă, lacună, Cf. ddrf, șăineanu, barcianu, alexi, w. Fiecare specialist cu condeiul în mînă relevă greșelile, inadvertențele, omisiunile. bul. com. ist. i, 99, cf. severin, s. 16, scriban, d. Organizarea temeinică a muncii de cercetare științifică se pune astfel cu o deosebită acuitate, pentru asigurarea unei colaborări și coordonări armonioase, fără omisiuni sau suprapuneri de sarcini. contemp. 1953, nr. 367, 5/3. – Pronunțat: -si-u-. – PI.: omisiuni. – Și: (învechit) omisie s. f. heliade, d. j. 18/21, stamati, d., ddrf, bul. com. ist. v, 102. – Din fr. omission, lat. omissio, -onis.

Intrare: omisiune
  • silabație: -si-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omisiune
  • omisiunea
plural
  • omisiuni
  • omisiunile
genitiv-dativ singular
  • omisiuni
  • omisiunii
plural
  • omisiuni
  • omisiunilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omisie
  • omisia
plural
  • omisii
  • omisiile
genitiv-dativ singular
  • omisii
  • omisiei
plural
  • omisii
  • omisiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

omisiune, omisiunisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „omisiune” (4 clipuri)
Clipul 1 / 4