opțiuni
  • info

7 definiții pentru omorâre

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OMORÂRE, omorâri, s. f. Acțiunea de a omorî și rezultatul ei; ucidere, omor; moarte. – V. omorî.

OMORÂRE, omorâri, s. f. Acțiunea de a omorî și rezultatul ei; ucidere, omor; moarte. – V. omorî.

omorâre sf [At: BIBLIA (1688), 2162/25 / Pl: ~ri / E: omorî] 1 Ucidere. 2 Moarte.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

omorâre s. f., g.-d. art. omorârii; pl. omorâri

omorâre s. f., g.-d. art. omorârii; pl. omorâri

omorâre s. f., g.-d. art. omorârii; pl. omorâri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OMORÂRE s. 1. asasinare, suprimare, ucidere, (rar) ucis, (pop.) răpunere, (înv.) ucigătură, (fam. fig.) achitare, curățare, lichidare. (~ unei persoane.) 2. v. crimă. 3. v. sinucidere.

OMORÎRE s. 1. asasinare, suprimare, ucidere, (rar) ucis, (pop.) răpunere, (înv.) ucigătură, (fam. fig.) achitare, lichidare. (~ unei persoane.) 2. asasinat, crimă, moarte, omor, omucidere, ucidere, (livr.) homicid, (înv.) deșugubină, omucid, sîngi, ucigătură. (Condamnat pentru ~.)

Intrare: omorâre
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omorâre
  • omorârea
plural
  • omorâri
  • omorârile
genitiv-dativ singular
  • omorâri
  • omorârii
plural
  • omorâri
  • omorârilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

omorâre, omorârisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi omorî DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.