7 definiții pentru opozant (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OPOZANT, -Ă I. s. m. f. 1. oponent. 2. cel care face parte dintr-un partid de opoziție. II. adj., s. m. (mușchi) care se opune unui deget. (< fr. opposant)
OPOZANT ~tă (~ți, ~te) și substantival 1) Care se opune unui act juridic, unei măsuri sau unei autorități. Minoritate ~tă. 2) Care face parte din opoziție; de opoziție. Fracțiune ~tă. /<fr. opposant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
opozant a. și m. oponent, mai ales în materie de politică.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*opozánt, -ă adj. (fr. opposant). Barb. Oponent.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
opozant adj. m., s. m., pl. opozanți; adj. f., s. f. opozantă, pl. opozante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!opozant adj. m., s. m., pl. opozanți; adj. f., s. f. opozantă, pl. opozante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
opozant.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
opozant, opozantăadjectiv
- 1. (Mușchi) Care se opune unui deget. MDN '00
etimologie:
- opposant MDN '00