5 definiții pentru oprit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OPRIT1 s. n. Oprire. – V. opri.
OPRIT1 s. n. Oprire. – V. opri.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
oprit1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 224r/15 / E: opri] 1-4 Oprire (1-2, 5-6). 5 (Înv) Arestare. 6 (Înv) Stăvilire. 7 (Înv) Severitate. 8 Interzicere. 9 (Îvr) Autostăpânire. 10 (Îvr) Iertare. 10 (Îvr) Eliberare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
oprit (desp. o-prit) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
oprit (o-prit) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
oprit s. n. (sil. -prit)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: oprit (s.n.)
- silabație: o-prit
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
opritsubstantiv neutru
- 1. Oprire. DEX '09 DEX '98sinonime: oprire
etimologie:
- opri DEX '98 DEX '09