16 definiții pentru orășean
din care- explicative (9)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORĂȘEAN, -Ă, orășeni, -e, s. m. și f. Locuitor al unui oraș. – Oraș + suf. -ean.
ORĂȘEAN, -Ă, orășeni, -e, s. m. și f. Locuitor al unui oraș. – Oraș + suf. -ean.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
orășean, ~ă smf [At: PALIA (1581), 139/3 / V: (îrg) oroșan, (reg) orâș~, oreșan / Pl: ~eni, ~ene / E: oraș + -ean] Locuitor al unui oraș (1) Si: cetățean.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORĂȘEAN, orășeni, s. m. Locuitor al unui oraș; Mai aveți grijă și de cei orășeni. REBREANU, R. I 64. În zori de ziuă orășenii se deșteptară în sunetul clopotelor. NEGRUZZI, S. I 107. Orășenii erau însărcinați cu apărarea cetăților. BĂLCESCU, O. I 31.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ORĂȘEAN ~eni m. Locuitor al unui oraș. /oraș + suf. ~ean
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
orășean m. locuitor de oraș.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
orășeán, -că s., pl. enĭ, ence (d. oraș). Locuitor din oraș. V. sătean, țăran.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
orâșean, ~ă smf vz orășean
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oreșan, ~ă smf vz orășean
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oroșan, ~ă smf vz orășean
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
orășean s. m., pl. orășeni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
orășean s. m., pl. orășeni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orășean s. m., pl. orășeni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
orășean
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
orășean, -șeni.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ORĂȘEAN s. târgoveț, (livr.) citadin, (pop. și fam. depr.) nădrăgar, pantalonar, (pop. și depr. sau ir.) domn, surtucar, (înv.) cetățean, pârgar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ORĂȘEAN s. tîrgoveț, (livr.) citadin, (pop. și fam. depr.) nădrăgar, pantalonar, (pop. și depr. sau ir.) domn, surtucar, (înv.) cetățean, pîrgar.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M21) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
orășean, orășenisubstantiv masculin orășeană, orășenesubstantiv feminin
- 1. Locuitor al unui oraș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mai aveți grijă și de cei orășeni. REBREANU, R. I 64. DLRLC
- În zori de ziuă orășenii se deșteptară în sunetul clopotelor. NEGRUZZI, S. I 107. DLRLC
- Orășenii erau însărcinați cu apărarea cetăților. BĂLCESCU, O. I 31. DLRLC
-
etimologie:
- Oraș + -ean. DEX '98 DEX '09