orice¹ [At: PRAV. 38 / V: (îvp) orce / E: ori + ce] 1-2 anh, pnh Indiferent ce. 3-4 anh (Îlav) În ~ caz Indiferent (ce sau) cum s-ar întâmpla. 5 anh (Îlav) Cu ~ chip Neapărat. 6 anh (Îlav) Cu ~ preț Indiferent cum Si: neapărat, obligatoriu.

ORICE pron. nehot. Indiferent ce, ce vrei. Are să-l aștepte pe Pantelimon orice s-ar întîmpla. REBREANU, R. I 130. Orice-mi zici tu, nu mă supăr, Și cu orice faci, mă-npac. COȘBUC, P. I 177. Primește orice-ți vor da. NEGRUZZI, S. I 249. ◊ (Adjectival) Orice gînd ai, împărate, și oricum vei fi sosit, Cît sîntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit! EMINESCU, O. I 146. Era un om foarte de duh; avea răspuns la orice vorbă. NEGRUZZI, S. I 247. Orice nație dar, precum orice individ, are o misie a împlini în omenire. BĂLCESCU, O. II 10. ◊ Expr. Cu orice chip v. chip. Cu orice preț v. preț. ◊ (Cu intercalarea unei prepoziții) Ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroacă. CREANGĂ, P. 240.

ORICE pron. nehot. Indiferent ce (sau care). ◊ În ~ caz indiferent de situație; întotdeauna. ~ ar fi oricare ar fi situația. Cu ~ preț a) oricât de mult ar costa; b) cu tot riscul. /ori + ce

orce pnh vz orice¹

órĭ-cíne, órĭ-cé pron. indefinit (orĭ și cine, orĭ și ce. P. accent, vezĭ la orĭ-care). Nu importă cine, nu importă ce. – Și orĭ-și-cine, orĭ-și-ce.

orice² (desp. ori-) pr. invar. (Mănâncă ~.)

orice¹ (desp. ori-) adj. pr. invar. (~ nelămuriri)

orice (ori-) adj. pr. invar., pr. invar.

orice pr. invar., adj. invar. (sil. ori-)

orice (2 sil.)

orice.

*ori ce conjcț. + pr. (ce poate ~ vrea)

ORICE pron., adj. 1. pron. ce, orișice, (înv.) verice. (Zică lumea ~ o vrea.) 2. adj. v. fiecare.

ORICE pron., adj. 1. pron. ce, orișice, (înv.) verice. (Zică lumea ~ o vrea.) 2. adj. fiecare, fiece, oricare, orișicare, tot, (pop.) fieșce, fitece. (~ pasăre pe limba ei piere.)

ALL PROGRESS MEANS WAR WITH SOCIETY (engl.) orice progres înseamnă război cu societatea – G.B. Shaw, „Getting married”, 559.

COÛTE QUE COÛTE (fr.) cu orice preț – A întreprinde sau a dori ceva coûte que coûte.

GRAU, TREUER FREUND, IST ALLE THEORIE (germ.) cenușie este, iubite amice, orice teorie – Goethe, „Faust”, I: „Graum treuer Freund, ist alle Theorie. Und grün des Lebens goldner Baum” („Cenușie este, iubite amice, orice teorie / Și verde pomul vieții aurit”).

QUIDQUID DELIRANT REGES, PLECTUNTUR ACHIVI (lat.) orice le trăznește prin minte regilor se abate pe capul grecilor – Horațiu, „Epistulae”, I, 2, 14. Oamenii simpli au de suferit de pe urma nechibzuinței monarhilor.

QUIDQUID TENTABAT DICERE, VERSUS ERAT (lat.) orice încearcă să spună era vers – Ovidiu, „Tristele”, IV, 10, 26: „Et quod tentabam dicere, versus erat” („Orice încercam să spun era vers”). Expresia indică talentul poetic deosebit al cuiva.

Grau, treuer Freund, ist alle Theorie (germ. „Cenușie e, prietene scump, orice teorie”) – E un vers (2038) din Faust (partea întîi) de Goethe. Următorul (2039) sună astfel: und grün des Lebens goldner Baum (și verde e al vieții pom de aur). Distihul e pus în gura lui Mefisto, care răspunde unui tînăr școlar ce venise să-i ceară bătrînului Faust sfatul cum să se orienteze în viață și ce studii să îmbrățișeze. În altă operă a sa (Wilhelm Meister), Goethe confirmă părerea că viața îl formează pe om și că, în fața vieții, orice teorie pălește. E ca cenușiul în fața verdelui. Sensul folosirii acestor versuri, devenite în limba germană dictoane, reiese foarte clar din Scrisori cu privire la tactică, în care Lenin, după ce spune că „un marxist trebuie să țină seama de viața vie, de faptele precise ale realității și să nu continue să se cramponeze de teoria zilei de ieri” – citează din Goethe: „Teoria, prietene, e cenușie; numai pomul etern al vieții e verde”. (Opere, vol. 24, pag. 27). LIT.

Quidlibet audendi potestas (lat. „Posibilitatea de a îndrăzni orice, îngăduința oricărei îndrăzneli”) – Expresia este prescurtarea versului 10 din „Arta poetică” a lui Horațiu. Versul se referă la poeți și pictori care „au avut întotdeauna libertatea de a îndrăzni orice”: „Quidlibet audendi semper fuit aequa potestas.” Prin „a îndrăzni orice” se înțeleg licențele poetice. Expresia e utilizată pentru a scuza procedeul poeților de a da frîu liber fanteziei, de a romanța istoria, de a-și permite licențe care, de obicei, nu se îngăduie simplilor muritori. LIT.