3 definiții pentru ostrețe
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ostrețe n. pl. 1. balustradă: balconu e fără ostrețe AL.; 2. leasă de pește; 3. cocleții ițelor. [Serb. OSTRIȚE, palisadă].
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OSTREȚE s. pl. v. cocleți, plasa ițelor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ostrețe s. pl. v. COCLEȚI. PLASA IȚELOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: ostrețe
ostrețe substantiv neutru
substantiv neutru (N90) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |