paracliser sm [At: (a. 1838) IORGA, S. D. XIII, 74 / V: (îrg) ~sier, (înv) ~siar, (reg) palicriseri, palisâcreri, părăclisări / Pl: ~i / E: paraclis + -ar] Persoană însărcinată cu îngrijirea și paza unei biserici, îndeplinind și unele servicii la oficierea cultului Si: (pop) țârcovnic, (reg) crâsnic, făt, pălămar¹.

PARACLISER, paracliseri, s. m. Persoană însărcinată cu îngrijirea și paza unei biserici îndeplinind și unele servicii la oficierea cultului; țîrcovnic, crîsnic. Astăzi în sfîrșit îi pot scrie tatei, care-i paracliser. VINTILĂ, O. 45. Monahul Averchie este paracliser. STĂNOIU, C. I. 7. ♦ (Învechit) Cîntăreț de biserică. Prin cîntări [țînțarii] mă desfătează, par-c-ar fi paracliseri. ALEXANDRESCU, M. 261. – Variantă: paraclisier (I. IONESCU, M. 229) s. m.

PARACLISER ~i m. Persoană care îngrijește o biserică, îndeplinind și anumite servicii la oficierea cultului religios; țârcovnic. /paraclis + suf. ~er

palicriseri sm vz paracliser

palisâcreri sm vz paracliser

paraclisiar sm vz paracliser

paraclisier sm vz paracliser

părăclisări sm vz paracliser

paraclisier m. servitor care îngrijește de curățenia și de buna rândueală a bisericii: paraclisierul se numește în Mold. palamar și în Tr. crâsnic.

paraclisiér și -sér m. (d. paraclis). Munt. Clisiarh, palamar, crîsnic, servitor saŭ și cîntăreț de biserică. – Vechĭ (lit.) și paraeclisiárh și paraclisiarh (mgr. paraekklisiárhis). V. țîrcovnic.

paracliser (desp. -ra-cli-) s. m., pl. paracliseri

paracliser (-ra-cli-) s. m., pl. paracliseri

paracliser s. m. (sil. -cli-), pl. paracliseri

paraclisier, -ri.

paracliser, paracliseri s. m. Persoană însărcinată cu paza și îngrijirea unei biserici, îndeplinind și unele servicii la oficierea slujbelor religioase; (pop.) țârcovnic; (reg.) crâsnic, pălămar; dascăl. [Var.: paraclisier, paraclisiar, părăclisări s. m.] – Din paraclis + suf. -ar.

paracliser, paracliseri s. m. (friz.) frizer care își termină munca / treaba cu urări de bine adresate clientului în așteptarea unui bacșiș.

PARACLISER s. (BIS.) 1. țârcovnic, (reg.) clisiarh, clisier, crâsnic, pălămar, (Transilv.) făt, (Transilv. și Bucov.) sfăt. (~ul se ocupă de îngrijirea unei biserici.) 2. v. dascăl.

PARACLISER s. (BIS.) 1. țîrcovnic, (reg.) clisiarh, clisier, crîsnic, pălămar, (Transilv.) făt, (Transilv. și Bucov.) sfăt. (~ul se ocupă de îngrijirea unei biserici.) 2. cîntăreț, dascăl, diac, psalt, țîrcovnic, (Transilv.) cantor, făt, (înv.) eclisiarh, grămătic. (~ul îl ajută pe preot la oficierea slujbei.)