opțiuni
  • info

12 definiții pentru perempțiune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PEREMPȚIUNE, perempțiuni, s. f. (Jur.) Stingere, încetare a unui proces prin depășirea termenului legal de introducere a acțiunii; perimare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. péremption.

PEREMPȚIUNE, perempțiuni, s. f. (Jur.) Stingere, încetare a unui proces prin depășirea termenului legal de introducere a acțiunii; perimare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. péremption.

perempțiune sf [At: ANTONESCU, D. / V: (rar) ~mț~ / P: ~pți-u~ / Pl: ~ni / E: fr péremption] (Jur) 1 Stingere a unui proces în fața unei instanțe din cauza lipsei de acțiune în termenul legal. 2 Perimare.

PEREMPȚIUNE, perempțiuni, s. f. (Jur.) Perimare.

PEREMPȚIUNE s.f. Stingere a unui proces după un anumit timp; perimare. [Pron. -ți-u. / < fr. péremption, lat. peremptio].

PEREMPȚIUNE s. f. (jur.) stingere a unui proces după un anumit timp; perimare. (< fr. péremption, lat. peremptio)

*perempțiúne f. (lat. per-émptio, -ónis, d. perímere, peremptum, a ucide. V. perimez). Jur. Anularea pin prescripțiune a uneĭ procedurĭ civile.

peremțiune sf vz perempțiune

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

perempțiune (jur.: perimarea unei acțiuni) (desp. -remp-ți-u-) s. f., g.-d. art. perempțiunii; pl. perempțiuni

perempțiune (perimarea unei acțiuni juridice) (-remp-ți-u-) s. f., g.-d. art. perempțiunii; pl. perempțiuni

perempțiune s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. perempțiunii; pl. perempțiuni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PEREMPȚIUNE s. (JUR.) perimare. (~ unei acțiuni.)

PEREMPȚIUNE s. (JUR.) perimare. (~ unei acțiuni.)

Intrare: perempțiune
perempțiune substantiv feminin
  • silabație: pe-remp-ți-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perempțiune
  • perempțiunea
plural
  • perempțiuni
  • perempțiunile
genitiv-dativ singular
  • perempțiuni
  • perempțiunii
plural
  • perempțiuni
  • perempțiunilor
vocativ singular —
plural —
peremțiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

perempțiune, perempțiunisubstantiv feminin

  • 1. științe juridice Stingere, încetare a unui proces prin depășirea termenului legal de introducere a acțiunii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: perimare
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.