9 definiții pentru perfecționare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PERFECȚIONARE, perfecționări, s. f. Acțiunea de a (se) perfecționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. perfecționa.
PERFECȚIONARE, perfecționări, s. f. Acțiunea de a (se) perfecționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. perfecționa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
perfecționare sf [At: GENILIE, G. 149/9 / P: ~ți-o~ / Pl: ~nări / E: perfecționa] 1 Îmbunătățire a calității. 2 Corectare a defectelor. 3 Acumulare de cunoștințe temeinice într-un domeniu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PERFECȚIONARE s. f. Acțiunea de a (se) perfecționa și rezultatul ei; îmbunătățire, desăvîrșire. Perfecționarea cunoștințelor profesionale.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PERFECȚIONARE s.f. Acțiunea de a (se) perfecționa și rezultatul ei; desăvîrșire; îmbunătățire, specializare. [< perfecționa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
perfecționare (desp. -ți-o-) s. f., g.-d. art. perfecționării; pl. perfecționări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
perfecționare (-ți-o-) s. f., g.-d. art. perfecționării; pl. perfecționări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
perfecționare s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. perfecționării; pl. perfecționări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PERFECȚIONARE s. 1. desăvârșire. (~ cuiva prin studiu.) 2. v. specializare. 3. v. sistematizare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PERFECȚIONARE s. 1. desăvîrșire. (~ cuiva prin studiu.) 2. specializare. (Trimis la ~.) 3. modernizare, sistematizare. (~ rețelei electrice urbane.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ți-o-
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
perfecționare, perfecționărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) perfecționa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: desăvârșire specializare îmbunătățire
- Perfecționarea cunoștințelor profesionale. DLRLC
-
etimologie:
- perfecționa DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.