picare sf [At: POLIZU / Pl: ~cări / E: pica] 1 Picurare a unui lichid Si: picat¹ (1). 2 Scurgere a unei materii vâscoase Si: picat¹ (2). 3 Așezare a brumei Si: picat¹ (3). 4 Ploaie slabă Si: picat¹ (4). 5 Udare de către ploaie Si: picat¹ (5). 6 Picurare dintr-un corp îmbibat cu lichid sau care este în curs de topire Si: picat¹ (6). 7 Cădere de la o oarecare înălțime Si: picat¹ (7). 8 Desfacere și cădere a părților componente ale unui tot Si: picat¹ (8). 9 Răsturnare pe pământ Si: picat¹ (9). 10 Năruire a unei construcții Si: picat¹ (10). 11 (Îvp) Moarte. 12 Nereușită la un examen Si: picat¹ (12) 13 Pătare cu picături dintr-un lichid Si: picat¹ (13). 14 Formare a unei porțiuni de altă culoare pe un fond omogen colorat Si: picat¹ (14). 15-16 Intrare în posesia unui lucru (din întâmplare sau) în mod ilicit. 17 A prinde pe cineva pe neașteptate Si: picat¹ (17). 18 Sosire pe neașteptate a cuiva undeva Si: picat¹ (18). 19 Coincidență a unui eveniment cu o anumită zi, dată, perioadă Si: picat¹ (19). 20 Ajungere a cuiva într-o situație neprevăzută Si: picat¹ (20). 21 Cădere pe gânduri Si: picat¹ (21). 22 (Pex) Lovire a cuiva cu un obiect solid Si: picat¹ (22).

picare s. f., g.-d. art. picării

picare s. f., g.-d. art. picării

picare s. f., g.-d. art. picării

PICARE s. 1. v. cădere. 2. cădere, dărâmare, năruire, prăbușire, prăvălire, răsturnare. (~ cuiva la pământ.) 3. cădere, eșec, insucces, nereușită, (livr.) fiasco, (fam.) chix. (~ a unui spectacol.)

PICARE s. 1. cădere. (~ unui obiect de pe etajeră.) 2. cădere, dărîmare, năruire, prăbușire, prăvălire, răsturnare. (~ cuiva la pămînt.) 3. cădere, eșec, insucces, nereușită, (livr.) fiasco, (fam.) chix. (~ a unui spectacol.)