pisoi² smi [At: CARAGIALE, M. 179 / E: piesă + -oi] (Reg) Monedă de argint de cinci lei Si: (arg) pisică², pisicuță².

pisoi¹ smi [At: PANN, P. V. III, 54/8 / E: pis² + -oi] 1 Mascul al pisicii¹ Si: cotoi, motan, (pop) mâț, pisic (1), (reg) mâtârlan, mâtoc, mihoc¹, pisoc¹, pisoacă². 2-3 (Prc) Pui (de sex masculin) al pisicii Si: (pop) pisic (2-3). 4 (Îs) ~ sălbatic Mascul al pisicii sălbatice.

PISOI ², pisoi, s. m. Pui de pisică, (în special) cotoi (mic). Uitase să se șteargă la gură în grabă, și pe mustățile rare și zburlite, de pisoi, rămăsese o dungă de caimac. PETRESCU, Î. II 44. Fericit că el știe mai bine decît toți, și îndrăzneț ca un pisoi, el și începu să salte din treaptă-n treaptă. SLAVICI, N. I 315.

PISOI², pisoi, s. m. Pui de pisică; (în special) cotoi. – Din pis[ică] + suf. -oi.

PISOI ~ m. 1) Pui (mai ales mascul) de pisică; pisic. 2) Mascul al pisicii; motan; cotoi; cotoșman. /pis + suf. ~oi

1) pisóĭ m., pl. tot așa. Pisic. Motan.

2) pisóĭ n. V. chisoĭ.

pisoiu m. 1. bărbățelul pisicii; 2. puiu de pisică.

pisoi s. m., pl. pisoi, art. pisoii

pisoi s. m., pl. pisoi, art. pisoii

pisoi s. m., pl. pisoi, art. pisoii

pisoi

pisoiu, -oi.

PISOI s. v. motan.

PISOI s. (ZOOL.) cotoi, motan, (pop.) mîț, pisic, (reg.) cotoc, mihoc, mîrtan, mîtîrlan, mîțoc, motoc, pisoc, (Ban. și Transilv.) mîrtac, (prin Olt.) mîrtoc. (~ este masculul pisicii.)