PITPALAC, (1) pitpalaci, s. m., (2) interj. 1. S. m. (Ornit.) Prepeliță. 2. Interj. Cuvânt care imită strigătul prepeliței. – Onomatopee.

pitpalac [At: ȚICHINDEAL, F. 129 / V: căptălog, chipalag, ciepta~, parp~, părpăduche, pătpădac, pătpăduche, pătpăduchi, pârp~, pârpăl~, pârpâduchi, pârpâl~, pâtp~, pâtpăl~, pâtpâdac, pâtpâdâc, pâtpâl~, pedpedec, petpedec, picp~, pip~, pipăl~, pirp~, pipta~, piptăl~, (reg) ~alachi, ~păduchi, ~pedic, ~pediche, ~pidic, ~pilic, prăpăduchi, puchel~, puchil~, putpuduche, putpuduchi, tăpălog / Pl: ~aci / E: fo cf bg пъдпъдък] 1 i Cuvânt care redă strigătul prepeliței. 2 sm Pasăre călătoare mai mare decât o vrabie, de culoare brună, cu dungi albe și negre, vânată pentru carnea ei gustoasă Si: prepeliță, (reg) pitpălăcoi (1), pitulice, titirlic (Coturnix coturnix). 3 sm (Arg; dep) Femeie care trăiește în concubinaj. 4 sm (Orn; reg) Potârniche (Perdix perdix). 5 sm (Zlg; reg; îf pârpalac) Liliac (Vespertilio murinus).

PITPALAC, pitpalaci, s. m., interj. 1. S. m. (Ornit.) Prepeliță. 2. Interj. Cuvânt care imită strigătul prepeliței. – Onomatopee.

PITPALAC², pitpalaci, s. m. Prepeliță. Răsună lunca de cîntecele pitpalacilor. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 59. Glas de fluier și cimpoi, Pitpalaci și cintezoi Și-un taraf de grauri. COȘBUC, P. I 301. Tresărind scînteie lacul Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, Las aleanul să mă fure Și ascult de la răcoare Pitpalacul. EMINESCU, O. I 121.

PITPALAC² ~ci m. Pasăre de câmpie, migratoare, de talie mică, cu coadă scurtă, având penaj brun cu dungi albe pe spate, vânată pentru carnea ei gustoasă; prepeliță. /Onomat.

pitpalac m. Mold. Tr. Zool. prepeliță. [Onomatopee imitând strigătul păsării: pit-palac! sau pit-pedic!].

pitpalác m. (imit. după strigătu prepelițeĭ, ca și ung. pittypalatty, și ceh. krepelák. V. prepeliță). Munt. Trans. Prepeliță. S. n., pl. urĭ. Strigătu prepelițeĭ. – În Mold. ca interj. pătpădúchĭ (ca și bg. pytpydyk), fitfilíchĭ (ca și ung. pitypirity, prepeliță, și fityfirity, prichindel).

parpalac¹ sm, i vz pitpalac

patpăduchi^[1] i, sm vz pitpalac

părpăduche i, sm vz pitpalac

părpălac^1[1] i, sm vz pitpalac

pătpădac i, sm vz pitpalac

pătpădăc^[1] i, sm vz pitpalac

pătpăduche i, sm vz pitpalac

pătpăduchi¹ i, sm vz pitpalac

pârpalac i, sm vz pitpalac

pârpălac² i, sm vz pitpalac

pârpâduchi i, sm vz pitpalac

pârpâlac i, sm vz pitpalac

pâtpalac i, sm vz pitpalac

pâtpălac i, sm vz pitpalac

pâtpâdac i, sm vz pitpalac

pâtpâdâc i, sm vz pitpalac

pâtpâlac i, sm vz pitpalac

pedpedec i, sm vz pitpalac

petpedec i, sm vz pitpalac

picpalac i, sm vz pitpalac

pipalac i, sm vz pitpalac

pipălac i, sm vz pitpalac

piptalac i, sm vz pitpalac

piptălac i, sm vz pitpalac

pirpalac i, sn vz pitpalac

pitpalachi i, sm vz pitpalac

pitpăduchi i, sm vz pitpalac

pitpălac^[1] i, sm vz pitpalac

pitpâlit^[1] i, sm vz pitpalac

pitpedic i, sm vz pitpalac

pitpediche i, sm vz pitpalac

pitpidic i, sm vz pitpalac

pitpilic i, sm vz pitpalac

potpăduche^[1] i, sm vz pitpalac

prăpăduchi i, sm vz pitpalac

puchpuruchi^[1] i, a vz pitpalac

puipuruchi^[1] sm vz pitpalac

putpuduche i, sm vz pitpalac

putpuduchi i, sm vz pitpalac

tăptălog sm vz pitpalac

pitpediche f. Mold. pitpalac. [V. pitpalac].

pătpădúchĭ, V. pitpalac.

pitpedíche¹ f. (imit.). Mold. Ce județ? Pitpalac.^[1]

pitpalac² s. m., pl. pitpalaci

pitpalac² s. m., pl. pitpalaci

pitpalac s. m., pl. pitpalaci

PITPALAC s. v. prepeliță.

PITPALAC s. (ORNIT.; Coturnix coturnix) prepeliță, (reg.) pitpălăcoi, pitulice, potîrniche, titirlic.

pitpediche, pitpedichi, s.f. (reg.; înv.) pitpalac, prepeliță.

puipuruchi, puipuruchi, s.m. (reg.) pitpalac.