10 definiții pentru piuitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PIUITURĂ, piuituri, s. f. 1. Strigăt caracteristic scos de păsări sau mai ales de puii de pasăre; piuit (1). 2. Sunet subțire, ascuțit; piuit (2), piuială, țiuitură. [Pr.: pi-u-] – Piui + suf. -tură.
PIUITURĂ, piuituri, s. f. 1. Strigăt caracteristic scos de păsări sau mai ales de puii de pasăre; piuit (1). 2. Sunet subțire, ascuțit; piuit (2), piuială, țiuitură. [Pr.: pi-u-] – Piui + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
piuitură sf [At: POLIZU / P: pi-u-i~ / Pl: ~ri / E: piui1 + -tură] 1 Emitere de sunete caracteristice de către puii păsărilor Si: piuială (1), piuit (1), piuire (1), (reg) pieunat, pioceală (1), piscuire (2). 2 Sunet subțire, metalic, ascuțit, produs de proiectile prin aer Si: țiuitură, (rar) piuială (2), piuire (2), piuit (1). 3-4 (Ccr) Piscuit (6-7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIUITURĂ, piuituri, s. f. Strigăt caracteristic scos de puii de pasăre. ◊ Fig. Sunet subțire, ascuțit. Paharele ciocnite între ele răsună pripit a bani de argint trîntiți pe piatră ș-a piuitură limpede de cristal. DELAVRANCEA, S. 140.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
piuitură f. efectul piuirii: 1. ciripit; 2. șuierat: piuitura gloanțelor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
piuitúră f., pl. ĭ. Rezultatu piuiriĭ: o piuitură de puĭ de găină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
piuitură (desp. pi-u-i-) s. f., g.-d. art. piuiturii; pl. piuituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
piuitură (pi-u-i-) s. f., g.-d. art. piuiturii; pl. piuituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
piuitură s. f. (sil. pi-u-), g.-d. art. piuiturii; pl. piuituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PIUITURĂ s. 1. v. piuit. 2. v. țiuitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PIUITURĂ s. 1. piuire, piuit, (reg.) pieunat, piscuit. (~ de pui de găină.) 2. piuit, șuierat, șuierătură, țiuit, țiuitură, vîjîit, vîjîitură, (rar) piuială. (~ glonțului pe la urechea cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: pi-u-i-
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
piuitură, piuiturisubstantiv feminin
-
- Paharele ciocnite între ele răsună pripit a bani de argint trîntiți pe piatră ș-a piuitură limpede de cristal. DELAVRANCEA, S. 140. DLRLC
-
etimologie:
- Piui + -tură. DEX '98 DEX '09