15 definiții pentru pledoarie
din care- explicative DEX (10)
 - ortografice DOOM (5)
 
Explicative DEX
PLEDOARIE, pledoarii, s. f. Expunere orală făcută de un avocat în fața unei instanțe judecătorești pentru apărarea cauzei uneia dintre părțile implicate în proces. ♦ P. gener. Apărare, susținere orală sau scrisă a unei cauze, a unei idei, a unei teze etc. – Din fr. plaidoirie.
pledoarie sf [At: KOGĂLNICEANU, S. A. 223 / V: (rar) ~orie / Pl: ~ii / E: fr plaidoirie] 1 Apărare, susținere, argumentație orală sau scrisă a unei cauze, a unei idei, a unei teze etc. 2 Expunere orală a faptelor unui proces, făcută de un avocat în fața unei instanțe judecătorești, cu scopul de a susține cauza uneia dintre părțile implicate în proces.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
PLEDOARIE, pledoarii, s. f. Expunere orală a faptelor unui proces, făcută de un avocat în fața unei instanțe judecătorești, cu scopul de a susține cauza uneia dintre părțile implicate în proces. ♦ P. gener. Apărare, susținere orală sau scrisă a unei cauze, a unei idei, a unei teze etc. – Din fr. plaidoirie.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de oprocopiuc
 - acțiuni
 
PLEDOARIE, pledoarii, s. f. Cuvîntare pe care o rostește avocatul în fața unei instanțe judecătorești, pentru susținerea cauzei uneia dintre părțile din proces; p. ext. vorbire sau scriere care are ca scop apărarea unei cauze, a unei idei, a unei teze etc. Vedeam bine încotro își mînă pledoaria adversarul meu. GALACTION, O. I 235. După cîteva întrebări ale președintelui și după pledoaria avocatului... președintele se adresă locuitorilor, întrebindu-i dacă au un apărător. BUJOR, S. 145. Această propunere este una din pledoariile cele mai elocvente în favoarea țăranilor. KOGĂLNICEANU, S. A. 223. – Pronunțat: -doa-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
PLEDOARIE s.f. Cuvîntare prin care avocatul susține înaintea unei instanțe judecătorești interesele unei părți dintr-un proces; (p. ext.) vorbire, scriere care urmărește susținerea, apărarea unei idei, a unei cauze etc. [Pron. -doa-ri-e. / < fr. plaidoirie].
- sursa: DN (1986)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
PLEDOARIE s. f. 1. apărare, susținere înaintea unei instanțe de judecată a intereselor unei părți într-un proces. 2. apărare, susținere a unei cauze, idei, teze etc. (< fr. plaidoirie)
- sursa: MDN '00 (2000)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
PLEDOARIE ~i f. 1) jur. Cuvântare rostită de un avocat în cadrul unui proces, prin care pledează pentru una din părți. 2) Susținere aprinsă, orală sau scrisă, a unei cauze sau a unei idei. /<fr. plaidoirie
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
pledoarie f. discursul advocatului care pledează pentru clientul său.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
*pledoaríe f. (fr. plaidoirie). Discursu pin care un avocat îșĭ apără clientu: pledoaria luĭ Berryer nu l-a putut salva pe mareșalu Ney.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
pledorie sf vz pledoarie
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
pledoarie (desp. -doa-) s. f., art. pledoaria, g.-d. art. pledoariei; pl. pledoarii, art. pledoariile (desp. -ri-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
pledoarie (-doa-) s. f., art. pledoaria, g.-d. art. pledoariei; pl. pledoarii, art. pledoariile
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
pledoarie s. f. (sil. -doa-), art. pledoaria, g.-d. art. pledoariei; pl. pledoarii, art. pledoariile
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
pledoarie
- sursa: MDO (1953)
 - adăugată de Ladislau Strifler
 - acțiuni
 
pledoarie, -riei gen. a.
- sursa: IVO-III (1941)
 - adăugată de Ladislau Strifler
 - acțiuni
 
- silabație: ple-doa-
 
|    substantiv feminin (F134)    Surse flexiune: DOOM 3    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  pledoarie, pledoariisubstantiv feminin  
 -  1. Expunere orală făcută de un avocat în fața unei instanțe judecătorești pentru apărarea cauzei uneia dintre părțile implicate în proces. DEX '09 DLRLC DN
-  După cîteva întrebări ale președintelui și după pledoaria avocatului... președintele se adresă locuitorilor, întrebindu-i dacă au un apărător. BUJOR, S. 145. DLRLC
 
-  1.1. Apărare, susținere orală sau scrisă a unei cauze, a unei idei, a unei teze etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-  Vedeam bine încotro își mînă pledoaria adversarul meu. GALACTION, O. I 235. DLRLC
 -  Această propunere este una din pledoariile cele mai elocvente în favoarea țăranilor. KOGĂLNICEANU, S. A. 223. DLRLC
 
 -  
 
 -  
 
etimologie:
-  plaidoirie DEX '09 DEX '98 DN
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.