15 definiții pentru pocnit (s.n.)
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (6)
- sinonime (2)
Explicative DEX
POCNIT s. n. (Pop.) Faptul de a pocni. [Var.: pocănit s. n.] – V. pocni.
pocnit1 sn [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) ~căn~, ~mn~ / Pl: -uri / E: pocni] (Pop) 1-12 Pocnire (1-10,12-13). 13 Fisurare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POCNIT, pocnituri, s. n. (Pop.) Faptul de a pocni. [Var.: pocănit s. n.] – V. pocni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
POCNIT, pocniți, s. m. (Regional) Diavolul, dracul, necuratul. Du-te la pocnitu, du-te-n pocnitu. ȘEZ. III 85. Da de unde pocnitu să se poată vedea. ib. 52.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POCĂNIT s. n. v. pocnit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POCĂNIT s. n. v. pocnit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
pocănit sn vz pocnit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pomnit sn vz pocnit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
pocnit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pocnit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pocnit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pocănit (reg.) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pocănit (reg.) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pocănit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
POCĂNIT s. v. bocănit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POCĂNIT s. bocăneală, bocănit, bocănitură, pocăneală, pocănitură, (reg.) bontăneală, bontănitură. (Se aude un ~ ritmic.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
pocnit, pocniturisubstantiv neutru
- 1. Faptul de a pocni. DEX '09 DEX '98sinonime: bocănit
- 2. Diavolul, dracul, necuratul. DLRLC
- Du-te la pocnitu, du-te-n pocnitu. ȘEZ. III 85. DLRLC
- Da de unde pocnitu să se poată vedea. ȘEZ. III 52. DLRLC
-
etimologie:
- pocni DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.