7 definiții pentru pogăcea
Explicative DEX
POGĂCEA, pogăcele, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui pogace; pogăcioară. – Pogace + suf. -ea.
POGĂCEA, pogăcele, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui pogace; pogăcioară. – Pogace + suf. -ea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
pogăcea sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~ele / E: pogace + -ea] 1-2 (Reg; șhp) Pogace (2) (mică) Si: (reg) pepenaș, pogăcioară (1-2), pogăciță (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POGĂCEA, pogăcele, s. f. Diminutiv al lui pogace.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
pogăcea (reg.) s. f., art. pogăceaua, g.-d. art. pogăcelei; pl. pogăcele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pogăcea (reg.) s. f., art. pogăceaua, g.-d. art. pogăcelei; pl. pogăcele, art. pogăcelele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pogăcea s. f., art. pogăceaua, g.-d. art. pogăcelei; pl. pogăcele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
POGĂCEAUA, com. în jud. Mureș, situată în N colinelor Comlodului, pe râul Bologa; 2.023 loc. (2003). Expl. de gaze naturale. Satul P. este menționat documentar în 1345.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F154) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
pogăcea, pogăcelesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui pogace. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pogăcioară
etimologie:
- Pogace + -ea. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.