dexonline

4 definiții pentru polimi

Explicative DEX

polimi [At: CV 1952, nr. 1, 36 / Pzi: ~mesc / E: ns cf polimă] 1 vt(a) (Olt; d. femei sau femele) A procrea. 2-3 vri (Olt; d. plante) A prinde rod Si: a lega. 4 vr (Olt; d. plante) A răsări. 5 vr (Olt; d. plante) A înmuguri. 6 vt (Reg; pgn) A crea.

Sinonime

POLIMI vb. v. concepe, naște, procrea.

polimi vb. v. CONCEPE. NAȘTE. PROCREA.

Regionalisme / arhaisme

polimi, polimesc, vb. IV (reg.) 1. a concepe, a procrea; a naște. 2. (despre plante) a prinde rod; a lega. 3. (refl.; despre plante) a da colț, a răsări. 4. a crea, a face, a concepe, a făuri.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: polimi

polimi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) polimi	polimire	polimit polimitu‑	polimind polimindu‑	singular	plural
		(a) polimi	polimire	polimit polimitu‑	polimind polimindu‑	polimește	polimiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	polimesc	(să) polimesc	polimeam	polimii	polimisem
	a II-a (tu)	polimești	(să) polimești	polimeai	polimiși	polimiseși
	a III-a (el, ea)	polimește	(să) polimească	polimea	polimi	polimise
plural	I (noi)	polimim	(să) polimim	polimeam	polimirăm	polimiserăm polimisem
	a II-a (voi)	polimiți	(să) polimiți	polimeați	polimirăți	polimiserăți polimiseți
	a III-a (ei, ele)	polimesc	(să) polimească	polimeau	polimiră	polimiseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)