opțiuni
  • info

15 definiții pentru popreală

din care

Explicative DEX

POPREALĂ, popreli, s. f. 1. (Înv. și reg.) Piedică, obstacol în calea unei acțiuni; poruncă sau măsură prin care se interzice ceva; oprire, interdicție, opreliște. 2. (Pop.) Reținere (provizorie) a cuiva de către o autoritate legală pe timpul unei cercetări penale; închisoare, arest (la domiciliu). ◊ Loc. vb. A pune (pe cineva) la popreală = a aresta, a ține la arest; a băga la închisoare. – Popri + suf. -eală.

POPREALĂ, popreli, s. f. 1. (Înv. și reg.) Piedică, obstacol în calea unei acțiuni; poruncă sau măsură prin care se interzice ceva; oprire, interdicție, opreliște. 2. (Pop.) Reținere (provizorie) a cuiva de către o autoritate legală pe timpul unei cercetări penale; închisoare, arest (la domiciliu). ◊ Loc. vb. A pune (pe cineva) la popreală = a aresta, a ține la arest; a băga la închisoare. – Popri + suf. -eală.

popreală sf [At: (a. 1692) BUL. COM. IST. IV, 219 / V: (pop) poprea, (reg) propea, prope~, proprea / Pl: ~eli, ~ele / E: popri + -eală] 1 (Îrg) Interdicție. 2 (Îrg) Dificultate pe care o are de întâmpinat cineva. 3 (Îvp) Arest la domiciliu. 4 (Îvp; pex) Închisoare. 5 (Îvp; pex) Prevenție. 6 (Îvp; îe) A pune (la) ~ (pe cineva) A aresta. 7 (Îvp; îae) A ține închis. 8 (Îvp; îae) A ține în arest la domiciliu. 9 (Pop; îf propea, poprea) Proptea. 10 (Reg; îs) Propreaua gardului Om leneș. 11 (Reg; îas) Om urât. 12 (Reg) Fiecare dintre prăjinile, legate câte două cruciș la capete, care se așază în vârful clăii de fân astfel încât fânul din claie să nu fie luat de vânt.

POPREALĂ, popreli și poprele, s. f. 1. (Învechit) Oprire, împiedicare, opreliște, interzicere. Carul vătafului Alexandru a sosit pe uscat, fără poprele. ODOBESCU, A. 293. Vine un moment al anului cînd d-odată vînătoarea se închide... iar vînătorilor li se impune pedeapsa poprelii. id. ib. 331. 2. (Arhaizant) Reținere provizorie pe timpul cercetării penale, de către autoritatea legală. Va fi făcut vreo poznă. Stă la popreală. SADOVEANU, B. 41. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la popreală = a aresta, a ține la arest;a băga la închisoare. Dumneata n-ai să strigi, fiindcă te pun la popreală în casă și-ți așez doi dorobanți la poartă. PAS, E. I 39. M-au întrebat unde mă duc; le-am spus numaidecît; mi-au luat vînatul și peștele și m-au pus la popreală. SADOVEANU, F. J. 12. Împăratul puse deocamdată la popreală pe cei trei frați, îi găzdui și ospătă împărătește, dar nu le dete voie să se depărteze. POPESCU, B. II 63.

popreálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a popri. Vechĭ. Azĭ iron. Arest: ĭa du-l la popreală!

poprea sf vz popreală

propea1 sf vz popreală

proprea sf vz popreală

Ortografice DOOM

popreală (înv., reg.) (desp. po-prea-) s. f., g.-d. art. poprelii; pl. popreli

popreală (înv., reg.) (po-prea-) s. f., g.-d. art. poprelii; pl. popreli

popreală s. f. (sil. -prea-), g.-d. art. poprelii; pl. popreli

popreală

Argou

a pune (pe cineva) la popreală expr. (pop.) a aresta, a ține la arest; a băga la închisoare.

pus la popreală expr. închis, încarcerat.

Sinonime

POPREALĂ s. v. arest, arestare, arest preventiv, deținere, interzicere, împiedicare, închidere, închisoare, întemnițare, ocnă, oprire, penitenciar, prevenție, pușcărie, reținere, temniță.

popreală s. v. AREST. ARESTARE. AREST PREVENTIV. DEȚINERE. INTERZICERE. ÎMPIEDICARE. ÎNCHIDERE. ÎNCHISOARE. ÎNTEMNIȚARE. OCNĂ. OPRIRE. PENITENCIAR. PREVENȚIE. PUȘCĂRIE. REȚINERE. TEMNIȚĂ.

Intrare: popreală
popreală substantiv feminin
  • silabație: po-prea-lă info
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • popreală
  • popreala
plural
  • popreli
  • poprelile
genitiv-dativ singular
  • popreli
  • poprelii
plural
  • popreli
  • poprelilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poprea
  • popreaua
plural
  • poprele
  • poprelele
genitiv-dativ singular
  • poprele
  • poprelei
plural
  • poprele
  • poprelelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • propea
  • propeaua
plural
  • propele
  • propelele
genitiv-dativ singular
  • propele
  • propelei
plural
  • propele
  • propelelor
vocativ singular —
plural —
proprea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

popreală, poprelisubstantiv feminin

  • 1. învechit regional Piedică, obstacol în calea unei acțiuni; poruncă sau măsură prin care se interzice ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: interdicție interzicere obstacol opreliște oprire piedică împiedicare
    • format_quote Carul vătafului Alexandru a sosit pe uscat, fără poprele. ODOBESCU, A. 293. DLRLC
    • format_quote Vine un moment al anului cînd d-odată vînătoarea se închide... iar vînătorilor li se impune pedeapsa poprelii. ODOBESCU, A. 331. DLRLC
  • 2. popular Reținere (provizorie) a cuiva de către o autoritate legală pe timpul unei cercetări penale; arest (la domiciliu). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: arest reținere închisoare
    • format_quote Va fi făcut vreo poznă. Stă la popreală. SADOVEANU, B. 41. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A pune (pe cineva) la popreală = a ține la arest; a băga la închisoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: aresta
      • format_quote Dumneata n-ai să strigi, fiindcă te pun la popreală în casă și-ți așez doi dorobanți la poartă. PAS, E. I 39. DLRLC
      • format_quote M-au întrebat unde mă duc; le-am spus numaidecît; mi-au luat vînatul și peștele și m-au pus la popreală. SADOVEANU, F. J. 12. DLRLC
      • format_quote Împăratul puse deocamdată la popreală pe cei trei frați, îi găzdui și ospătă împărătește, dar nu le dete voie să se depărteze. POPESCU, B. II 63. DLRLC
etimologie:
  • Popri + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.