potârniche sf [At: DOSOFTEI, PS. 365/6 / V: pătârnică, pătârnice, pătâ~, pătrăn~, pătrânichie, pătrin~, pătrinichie, pătrunică, pătrunice, pătrun~, păturnea, păturnică, păturnice, pătur~, păturnită^[1], pătârniche, peternică, pitolnică, pitornică, pitornice, piturnică, potărnică, potăr~, potărnichie, ~ică, poter~, potirnică, potir~, potrănică, potrăn~, potrânichii, potrinică, potrin~, potrinichie, poturnică, (reg) ~neche^[2], ~ice, ~chie, potrânică, potrân~, potrânichie, potrunică, topârnică / Pl: ~chi, (rar) ~che / E: ml *peturnicula] 1 (Șîc ~-cenușie, ~-dobrogeană) Pasăre sălbatică, de mărimea unui porumbel, cu penele de culoare brună pe spate, cenușie pe piept, albă pe pântece și cu desen în formă de potcoavă, vânată pentru carnea ei gustoasă Si: (reg) chirchică, fugău, găinușă, pitpalac, pitpalacă, potârnic (2), tărhiță (Perdix perdix). 2 (Îlav; în legătură cu verbele „a fugi”, „a se împrăștia”, „a se risipi”, „a se răspândi”) Ca ~le sau ca (pe) puii de ~ În toate direcțiile. 3 (Înv; îlav) Ca puii de ~chi În număr foarte mare. 4 (Orn; reg) Potârnic (1). 5 (Reg; îc) ~-de-stâncă (sau ~-de-cleanț) Pasărea Alectoris glaeca saxatilis. 6 (Orn; reg; îc) ~-de-stepă Găinușă-de-stepă (Syrhaptes paradoxus). 7 (Orn; reg) Prepeliță¹ (Coturnix coturnix).

POTÂRNICHE ~i f. Pasăre de câmpie, de talie medie, cu penaj divers colorat, care trăiește în stoluri mici prin holde și prin tufișuri. ◊ A se împrăștia (sau a fugi) ca ~ile (sau ca puii de ~) a dispărea repede și fără urmă. /<lat. coturnicula

potârniche f. pasăre galinacee de mărimea unui porumb, vânat excelent, trăiește mai ales pe câmpii în cârduri (Perdix cinerea). [Lat. *QUOTURNICULA = clasic COTURNIX].

pătărniche^[1] sf vz potârniche corectat(ă)

pătârnică sf vz potârniche

pătârnice sf vz potârniche

pătrâniche sf vz potârniche^[1] corectat(ă)

pătrânichie sf vz potârniche

pătrunică sf vz potârniche

pătrunice sf vz potârniche

pătruniche sf vz potârniche

păturnea sf vz potârniche

păturnică sf vz potârniche

păturnice sf vz potârniche

păturniche sf vz potârniche

păturniță^[1] sf vz potârniche

pâtârniche sf vz potârniche

peternică sf vz potârniche

pitolnică sf vz potârniche

pitornică sf vz potârniche

pitornice sf vz potârniche

piturnică sf vz potârniche

potărnică sf vz potârniche

potărniche sf vz potârniche

potărnichie sf vz potârniche

potârnechi^[1] sf vz potârniche

potârnică^[1] sf vz potârniche

potârnice^[1] sf vz potârniche

potârnichie sf vz potârniche

poterniche sf vz potârniche

potirnică sf vz potârniche

potirniche sf vz potârniche

potrănică sf vz potârniche

potrăniche sf vz potârniche

potrânică sf vz potârniche

potrâniche sf vz potârniche

potrânichie sf vz potârniche^[1] corectat(ă)

potrânichii sf vz potârniche

potrinică sf vz potârniche

potriniche sf vz potârniche

potrinichie sf vz potârniche

potrunică sf vz potârniche

poturnică sf vz potârniche

topârnică sf vz potârniche

POTÎRNICHE, potîrnichi, s. f. Pasăre sălbatică din ordinul galinaceelor, de mărimea unui porumbel, cu penele brune pe spate și. cenușii pe burtă, care trăiește în perechi sau în stoluri mici prin holde și tufișuri și se vînează pentru carnea ei gustoasă (Perdix perdix). Trimise. să-i frigă două potîrnichi din cele ce vînase el. ISPIRESCU, E. 355. Tu o să petreci, iubite, vînînd potîrnichi și lupi, Eu purtînd grije de turme, de țarină și de stupi. HASDEU, R. V. 125. ◊ Expr. A se răspîndî (sau a se risipi, a se împrăștia) ca potîrnichile (sau ca puii de potîrniche) = a se împrăștia dintr-o dată în toate părțile, a fugi care încotro (mai ales în fața unei primejdii). Toți s-au risipit într-o clipeală, ca puii de potîniche la ivirea uliului. C. PETRESCU, A. R. 61. Un an rău, o recoltă slabă și întregul bîlci maritim dispare ca prin farmec, ca potîrnichile se răspîndesc toți într-o noapte. BART, E. 355.

păturníche (est) și potîrníche (vest) f. (lat. cotŭrnĭcŭla, dim. d. coturnix, -ícis, prepeliță; it. cotornice, păturniche; pv. sp. pg. codorniz. P. c=p, se poate admite o formă oscică *poturnix, ca și la porumb). O pasăre galinacee sălbatică care seamănă cu prepelița, dar mare cît porumbu. (E foarte căutată de vînătorĭ). – Și pătîrn-. V. brădișoară.

potîrníche, V. păturniche.

potârniche s. f., g.-d. art. potârnichii; pl. potârnichi

potârniche s. f., g.-d. art. potârnichii; pl. potârnichi

potârniche s. f., g.-d. art. potârnichii; pl. potârnichi

potârniche, -chea a., -chi pl.

potîrniche, art. potîrnichea

POTÂRNICHE s. v. pitpalac, prepeliță.

POTÂRNICHE s. (ORNIT.; Perdix perdix) (reg.) chirchică, fugău, găinușă, tărbiță, (prin Transilv.) tărhită.

GRÂUL-POTÂRNICHII s. v. paracherniță.

grâul-potîrnichii s. v. PARACHERNIȚĂ.

potîrniche s. v. PITPALAC. PREPELIȚĂ.

POTÎRNICHE s. (ORNIT.; Perdix perdix) (reg.) chirchică, fugău, găinușă, tărbiță, (prin Transilv.) tărhită.

potîrniche (potîrnichi), s. f. – Pitpalac (Perdix cinerea). – Var. Mold. păturniche. Mr. piturnic’le, pitrunicl’e. Lat. *cotŭrnicŭla, dim. al lui cotŭrnix „prepeliță” (Pușcariu 1364; Candrea-Dens., 1434; Schuchardt, ZRPh., XL, 326). Fonetismul nu este normal. Rezultatul co- › po- a fost interpretat diferit; cu o pronunțare a lui *quoturnix (Densusianu, Hlr., 112; cf. contra Meyer-Lübke, Literaturblatt, XXII, 301); cu rezultatul unei contaminări cu *pernicula, de la pernix (Candrea-Dens., 1434), sau cu perdix › perdricula (Candrea, éléments, 39; Candrea); ca influență a sl. (Rohlfs, Differenzierung, 64). Mr. pare să indice că schimbarea este anterioară rom., cf. paralelismul colombus-palumbus.