PRĂJIT², -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat. ◊ Expr. (Glumeț) Răbdări prăjite = niciun fel de hrană, nimic. ♦ Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc). 2. (Rar; despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pârjolit. – V. prăji.

prăjit², ~ă a [At: MÂNCĂRILE, 1/4 / Pl: ~iți, ~e / E: prăji] 1 (D. alimente) Care a fost supus acțiunii focului, de obicei în grăsime încinsă, pentru a deveni comestibil Si: fript. 2 (Gmț; îs) Răbdări ~e Nici un fel de hrană. 3 (Rar; d. vegetație) Uscat din cauza arșiței. 4 (D. oameni sau părți ale corpului lor) Ars de soare.

PRĂJIT², -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Supus acțiunii focului (în grăsime încinsă) pentru a fi mâncat. ◊ Expr. (Glumeț) Răbdări prăjite = nici un fel de hrană, nimic. ♦ Ars (din cauza expunerii prea îndelungate la foc). 2. (Rar; despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pârjolit. – V. prăji.

PRĂJIT, -Ă, prăjiți, -te, adj. 1. (Despre alimente) Care a fost expus la căldura focului pentru a-l face comestibil; fript, copt. Boldur Iloveanu îl cercetă mai atent, cu urîtul lui rîs care-i dezvelea gingiile și dinții rari, de cafea prăjită. C. PETRESCU, A. 336. Pe ramurile lui sta ca niște merișoare p-o parte rumene de părea că erau prăjite. ISPIRESCU, L. 244. Nu ospătați ceva? Am ciorbă de crap, moron prăjit. CONTEMPORANUL, VII 40. ◊ (Glumeț) Răbdări prăjite = nimic, nici un fel de hrană. Dar ce mîncăm noi, fetelor, hăi? – la, răbdări prăjite, dragă cumnățică. CREANGĂ, P. 9. M-ai hrăni bine? -Te-aș hrăni cu răbdări prăjite. ALECSANDRI, T. I 264. 2. (Rar, despre vegetație) Uscat, îngălbenit, pîrjolit. Pe fînețele liniștite, deasupra ierbii prăjite, plutește un freamăt domol, uscat, neîntrerupt. SADOVEANU, O. VII 251.

PRĂJIT ~tă (~ți, ~te) v. A PRĂJI și A SE PRĂJI. ◊ Răbdări ~te nici un fel de hrană; nimic de mâncare. /v. a (se) prăji

prăjit a. copt pe grătar: puiu prăjit; fig. răbdări prăjite.

prăjít, -ă adj. Fript într’o tingire sau la oare-care distanță de foc: pîne prăjită. Răbdărĭ prăjite, nimic de mîncare, cascote.

PRĂJIT adj. 1. (rar) sfârâit. (Cartofi ~.) 2. fript. (Carne ~ în ulei.) 3. bronzat, înnegrit, negru, pârlit, (reg.) pârjolit. (Om ~ la soare.)

PRĂJIT adj. 1. (rar) sfîrîit. (Cartofi ~.) 2. fript. (Carne ~ în ulei.) 3. bronzat, înnegrit, negru, pîrlit, (reg.) pîrjolit. (Om ~ la soare.)

prăjit, -ă, prăjiți, -te adj. (tox.) drogat, care se află sub influența narcoticelor.

a mânca răbdări prăjite expr. a răbda de foame.

răbdări prăjite expr. (glum.) nici un fel de mâncare, nimic de mâncare.