24 de definiții pentru preponderență
din care- explicative (18)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PREPONDERENȚĂ, preponderențe, s. f. Însușirea de a fi preponderent; superioritate în număr, în greutate, în importanță; precumpănire, predominare. [Var.: preponderanță s. f.] – Din fr. prépondérance, it. preponderanza.
PREPONDERENȚĂ, preponderențe, s. f. Însușirea de a fi preponderent; superioritate în număr, în greutate, în importanță; precumpănire, predominare. [Var.: preponderanță s. f.] – Din fr. prépondérance, it. preponderanza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
preponderență sf [At: I. GOLESCU, C. / V: ~ran~, (înv) preaponderanță, preaponderanție, preaponderație[1], ~ranție, ~rință, ~rinție, prop~ / Pl: (rar) ~țe / E: fr prépondérance, ger Präponderanz] 1-2 Predominare (1-2).
- Referința încrucișată recomandă această variantă în forma (posibil greșită) preapondereanție — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREPONDERENȚĂ, preponderențe, s. f. Superioritate (în greutate, în număr, în importanță etc.); precumpănim, predominare. Regiunile de munte și de cîmpie ar putea fi caracterizate, cea dintîi prin preponderența culturii mici și cea de-a doua prin aceea a culturii mari. IONESCU, M. 43.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PREPONDERENȚĂ s.f. Însușire a ceea ce este preponderent; superioritate, precumpănire ca număr, ca importanță etc. [Var. preponderanță s.f. / cf. fr. prépondérance, it. preponderanza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREPONDERENȚĂ s. f. superioritate ca greutate, influență, importanță etc.; predominanță. (< fr. prépondérance)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PREPONDERENȚĂ ~e f. Caracter preponderent; precumpănire; superioritate. [G.-D. preponderenței] /<fr. prépondérance, it. preponderanza
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PREPONDERANȚĂ s. f. v. preponderență.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PREPONDERANȚĂ s. f. v. preponderență.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
preaponderanță sf vz preponderență[1] corectat(ă)
- În original, incorect tipărit: vz preaponderență — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
preaponderanție sf vz preponderență
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
preapondereanție[1] sf vz preponderență
- Variantă neconsemnată în definiția principală. Posibil să fie vorba de varianta preaponderație (greșit tipărită) pentru care nu există o referință încrucișată proprie — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
preponderanță sf vz preponderență
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
preponderanție sf vz preponderență
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
preponderință sf vz preponderență
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
preponderinție sf vz preponderență
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
proponderență sf vz preponderență[1] corectat(ă)
- În original, incorect tipărit: vz proponderență — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREPONDERANȚĂ s.f. v. preponderență.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
preponderanță f. superioritate de credit, de considerațiune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*preponderánță f., pl. e (d. preponderant; fr. prépondérance). Superioritate în autoritate, în influență: Bismarck a stabilit preponderanța Prusiiĭ în Germania.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
preponderență s. f., g.-d. art. preponderenței; pl. preponderențe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
preponderență s. f., g.-d. art. preponderenței; pl. preponderențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
preponderență s. f., g.-d. art. preponderenței; pl. preponderențe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
preponderență.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PREPONDERENȚĂ s. 1. v. predominanță. 2. v. prioritate. 3. supremație. (Deține ~ într-un domeniu.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PREPONDERENȚĂ s. 1. precumpănire, predominanță, predominare, predominație, (înv.) predomnire, preponderație. (~ marii gospodării agricole.) 2. întîietate, precădere, primat, primordialitate, prioritate, (înv.) protie, protimie, protimisire, protimisis. (~ acordată unei probleme.) 3. supremație. (Deține ~ într-un domeniu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
preponderență, preponderențesubstantiv feminin
- 1. Însușirea de a fi preponderent; superioritate în număr, în greutate, în importanță. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: precumpănire predominanță predominare superioritate
- Regiunile de munte și de cîmpie ar putea fi caracterizate, cea dintîi prin preponderența culturii mici și cea de-a doua prin aceea a culturii mari. IONESCU, M. 43. DLRLC
-
etimologie:
- prépondérance DEX '09 DEX '98 DN
- preponderanza DEX '09 DEX '98 DN