5 definiții pentru prigonit
Explicative DEX
PRIGONIT, -Ă, prigoniți, -te, adj. Persecutat, asuprit, oprimat. – V. prigoni.
PRIGONIT, -Ă, prigoniți, -te, adj. Persecutat, asuprit, oprimat. – V. prigoni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
prigonit, ~ă smf, a [At: NEGRUZZI, S. I, 3 / Pl: ~iți, ~e / E: prigoni] 1-2 (Persoană) urmărită cu perseverență și pe nedrept pentru a i se provoca un rău Si: asuprit, oprimat, oropsit. 3-4 (Rar) (Om) alungat. 5-6 (Om) tratat cu dușmănie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRIGONIT, -Ă, prigoniți, -te, adj. Persecutat, împilat, oprimat, asuprit. Tot însă mai rămăsese o școală pre care acești buni bătrîni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi. NEGRUZZI, S. I 3.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
PRIGONIT adj., s. 1. v. oprimat. 2. v. persecutat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRIGONIT adj., s. asuprit, exploatat, împilat, năpăstuit, oprimat, oropsit, persecutat, urgisit, (pop.) obidit, (înv.) obijduit, (fig.) apăsat, despuiat. (Oamenii ~ s-au ridicat la luptă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
prigonit, prigonităadjectiv
- 1. Asuprit, oprimat, persecutat, împilat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: asuprit oprimat persecutat împilat
- Tot însă mai rămăsese o școală pre care acești buni bătrîni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi. NEGRUZZI, S. I 3. DLRLC
-
etimologie:
- prigoni DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.