18 definiții pentru pripeală
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRIPEALĂ, pripeli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a (se) pripi. 1. Grabă mare; precipitare. 2. (Înv. și reg.) Căldură mare și dogoritoare; arșiță. – Pripi + suf. -eală.
pripeală2 sf [At: PARACLIS (1639), 244 / Pl: ~ele / E: slv припѣло] (Bis) Vers sau refren care se cântă după psalmi, înaintea stihurilor sau laudelor închinate unui sfânt.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pripeală1 sf [At: (a. 1750) GCR II, 64/38 / Pl: ~eli / E: pripi + -eală] 1 (Îvp) Grăbire. 2-5 Pripire (2-5). 6 (Îlav) Fără ~ Pe îndelete. 7 (Reg) Umflătură la mână provocată de un efort fizic excesiv sau de o grabă prea mare în efectuarea unei munci. 8 (Met; îrg) Arșiță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRIPEALĂ, pripeli, s. f. Faptul de a (se) pripi. 1. Grabă mare; precipitare. 2. (Înv. și reg.) Căldură mare și dogoritoare; arșiță. – Pripi + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PRIPEALĂ, pripeli, s. f. 1. Faptul de a se pripi; grabă mare, zor, precipitare. ◊ Loc. adv. Fără pripeală = fără grabă, pe-ndelete. Trifon Guju spunea fără pripeală, rece, liniștit, doar cu ochii încruntați ca totdeauna: – Boierii numai de frică știu omenie. REBREANU, R. II 39. 2. (Regional) Căldură mare și dogoritoare; arșiță.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRIPEALĂ ~eli f. 1) v. A PRIPI și A SE PRIPI. 2) Grabă lipsită de chibzuință. /v. a (se) pripi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
2) pripeálă f., pl. (vechĭ) ele (vsl. prĭpĭelo). Vechĭ. Refren.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) pripeálă f., pl. elĭ (d. pripesc). Arșița soareluĭ, pripec (Vechĭ). Pripire.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pripeală (pop., fam.) s. f., g.-d. art. pripelii; pl. pripeli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pripeală (pop., fam.) s. f., g.-d. art. pripelii; pl. pripeli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pripeală s. f., g.-d. art. pripelii; pl. pripeli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRIPEALĂ s. v. arșiță, caniculă, călduri, dogoare, dogoreală, fierbințeală, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpușeală.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRIPEALĂ s. v. grabă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PRIPEALĂ s. grabă, precipitare, precipitație, pripă, pripire, zor. (Ce e ~ asta?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pripeală s. v. ARȘIȚĂ. CANICULĂ. CĂLDURI. DOGOARE. DOGOREALA. FIERBINȚEALĂ. NĂBUȘEALĂ. NĂDUF. NĂDUȘEALĂ. PÎRJOL. POJAR. TOROPEALĂ. ZĂDUF. ZĂPUȘEALĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pripeală (pripeli), s. f. – (Înv.) Refren de muzică religioasă. Sl. pripĕlo (Tiktin).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pripeală (< sl. припело, pars hymni ecclesiactici веипаниьi и припъпа, припъпъ. Cf. Fr. Miklosich, Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, Viena, 1862-1865, p. 678), verset care însoțește cântarea unui psalm* sau a unui imn (1). Echiv. gr. acrotelevtion (ἀϰροτεύταιον). V. stih.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
pripeală, pripele s. f. Mic tropar care se cântă după polileu la sărbătorile Maicii Domnului și ale sfinților mai însemnați. Printre cele mai vechi creații românești se numără pripelele alcătuite de Filotei monahul de la Cozia la începutul sec. 15, care au circulat, însoțite de muzică, pe cale orală, iar din 1846 și cu notație muzicală. – Din sl. pripealo.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pripeală, pripelisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) pripi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Grabă mare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: grabă precipitare zor
- Fără pripeală = fără grabă, pe-ndelete. DLRLC
- Trifon Guju spunea fără pripeală, rece, liniștit, doar cu ochii încruntați ca totdeauna: – Boierii numai de frică știu omenie. REBREANU, R. II 39. DLRLC
-
-
-
etimologie:
- Pripi + -eală. DEX '98 DEX '09